duminică, 25 iunie 2017

Iar in deplasare

          Vara aceasta pentru noi va fi un du-te vino intre casa si balta. Nu mergem departe...:) Pana acolo facem doar vreo 20-25 de minute cu barca. Eu ii zic Casuta dintre Ape pentru ca este inconjurata din toate partile de apa. Pescarii au voie sa isi faca acest gen de case in balta (zona care este formata din canale, lacuri...) numite refugii pescaresti, conditia fiind ca totul sa fie din materiale care nu dauneaza mediului sau care se pot lua de acolo cu usurinta in cazul in care locul nu mai este folosit. De obicei aceste refugii raman in mod natural si traditional din tata in fiu, dar cum sotul meu vine de departe :) si-a gasit locul si a construit. Oamenii le spun platforme, iar ele sunt niste damburi de pamant...insulite daca vreti care sunt mai sus si nu se inunda. 
          Adi mi-a dat zilele acestea ceva taaare greu de ales: sa stau acasa sa spal geamuri si sa fac tot felul de nebunii dintr-acestea sau sa mergem toti trei in deplasare caci aveam de plivit gradina. Dupa indelungi negocieri cu mine insami am zis ca pot comasa tot ce aveam de facut intr-o zi si jumatate (vin socrii luni ;)  ), uitand ca sambata e sarbatoare. A ramas sa fac tot ce pot in doar jumatate de zi. Asta e! Gradina trebuia ingrijita, iar cand vine vorba de mers acolo nici eu, dar nici Andrei nu rezistam tentatiei, mai ales acum ca e vara si suntem ca broscutele toata ziua in apa. 
          Am lasat cainii mari de paza, iar pe Tasha am luat-o cu noi. Si ei ii place acolo. Are mai mult spatiu sa zburde si in plus mai este o catelusa cu care se joaca cat e ziua de lunga, asa ca nu se mai agata de picioarele noastre sa isi infinga coltisorii ascutiti in cautare de harjoana si atentie. De altfel majoritatea musafirilor nostri tot acolo isi petrec ziua, iar acasa doar dorm. Nimic nu se compara cu pestele mancat proaspat scos din apa si gatit afara inconjurati de apa si verde...mult verde. E drept ca seara tantarii ne mai dau de furca, dar cu spirale si Autan le venim de hac.
          Sotului ii place sa glumeasca cu mine fiindca ma port de parca as veni din cine stie ce oras aglomerat, atata ma bucur de toate si spun intruna cat de liniste, cat de frumos si ce aer curat e. Pai cum nu? Ce e mai placut decat sa te trezesti in cantec de pasari, sa iti bei cafeaua stand si privind apa cum curge, sa intorci fiecare fila de carte in liniste pe mal, sa cosi la umbra copacilor si sa te racoresti sarind precum Creanga in balta?
          In fata casei este o groapa adanca fara curent, dar Andrei nu avea incredere in abilitatile lui de inotator, chiar daca vara trecuta a tot exersat la piscina din campingul unde lucram. A trebuit sa astepte o zi intreaga pana cand am putut sa il ducem intr-un loc cu apa mica sa faca baie si nici prea mult nu am stat. A doua zi era prea tentanta apa... Prima data a vrut sa se bage doar tinandu-se de barca sub ochii nostri vigilenti. Am insistat sa isi dea drumul si sa inoate pe langa ea ca in caz ca i se pare ca nu se descurca sa se poata apuca, iar eu eram pregatita in orice moment sa ii vin in ajutor, cu toate ca stiam ca nu e cazul fiindca doar increderea in el ii lipsea. A mai prins putin curaj si s-a indepartat un picut. Dar ce fel de baie e aceea daca nu poti sari si nu te poti scufunda? L-am incurajat sa sara mai intai incet in picioare. A facut asta din ce in ce mai des si cand a realizat ca iese repede la suprafata si mai si inoata pana la finalul zilei sarea deja in cap. Nici nu se mai multumea sa o faca din barca, ci alerga de pe mal si se avanta in apa. 
          Tatal lui intre timp si-a vazut de treaba, iar eu am cusut la umbra. M-am reapucat de ie. Nu mi-am mai propus termene de finalizare si cand o fi gata... o fi. Am zis ca o voi termina cand va fi cu adevarat timpul ei s-o termin. Pentru ca e foarte cald in gradina am putut lucra decat dimineata si seara. Ma trezeam pe la 5 dimineata si infofolita in paturica imi beam o parte din cafea impreuna cu sotul, iar dupa ce pleca el ma mutam pe malul apei sa citesc.  Un alt lucru care imi place aici este ca nu ne distrage nimic de la a avea discutii lungi despre cate in luna si in stele. Mancam vorbind unul cu altul si nu cu nasul in monitor, stam la cafea tianandu-ne companie fara vreo alta distragere in afara radioului ce se aude in surdina. Dupa cafea ma mut in gradina sa plivesc...sa sap. Daca tot nu mai lucrez am hotarat sa imi reiau obiceiul de a face conserve pentru iarna si de abia astept sa vad rosiile, ardeii, vinetele crescand. Urmaresc murele si de abia astept sa le vad coapte ca sa fac dulceata. 
          Tocmai bine cand soarele navaleste in gradina si devine prea cald pentru a sta aplecata peste tufele inca mici se trezeste si Andrei. Iese in pragul usii ciufulit, botos, cu un crac de la pantalonul de pijama ridicat si cascaaaa de parca ar inghiti intreg pamantul. Se aseaza pe bancuta de langa casa si inca trage de ochisori sa ii deschida de parca l-ar fi trezit cineva cu forta. Incet, incet isi revine, mangaie cainele, da buna dimineata si face ochii roata in jur caci sigur mai gaseste vreo pasare colorata de care sa se mire cat ii de dragalasa sau vreo alta noutate. Am avut un altfel de vizitator zilele acestea: o broasca testoasa. Am analizat-o bine si apoi am lasat-o sa isi vada de drum. Si eu, si Andrei am concluzionat ca nu e asa de inceata pe cat credeam, codita ii este mai lunga decat stiam noi si poate sa se apere cu ghearele mai ceva decat pisicile.
          Sambata s-a innorat. Voiam sa mai stam pana dupa amiaza ca sa faca Andrei cat mai multa baie, dar cum nu a putut la pranz eram deja acasa. Si asa trebuia sa cumparam paine caci dminica nu mai gasim. Maine de dimineata voi face tot ce nu am facut zilele acestea, dar zau! nu imi pare rau deloc. De abia astept sa merg din nou.
         Am zis ca voi scrie doar cateva randuri, dar cuvintele s-au tot adunat si pozele cam la fel. Sper ca ati avut rabdare si nu ati cascat de plictiseala. Daca totusi ati facut-o sper ca pozele sa va bucure un pic mai mult. :)) De acum inainte o sa tot am povesti dintr-acestea pe blog fiindca v-am zis ca ne vom imparti intre casa si salbaticie. ;) 
         Poze cu pasari voi pune cat de curand pe celalalt blog.



























Sa aveti o duminica grozava!
Va guricim! ***

duminică, 18 iunie 2017

Jurnal

Mai nou nu imi mai beau cafeaua in fata calculatorului si probabil e si acesta un motiv pentru care nu mai scriu atat de des. Jurnalul e un mod mai simplu sa va pun la curent cu ce mai e pe la noi prin ograda

O imagine...  Avem un nou membru in familie. O cheama Tasha si este extrem de alintata. Inca ne mai deranjeaza noaptea fiindca vrea sa stea in permanenta cu cineva. Sper in curand sa se obisnuiasca cu locul ei caci ma simt de parca as avea din nou bebelus. In afara de asta este o catelusa foarte inteligenta si toti suntem topiti dupa ea. 

Cu ocazia serbarii de la incheierea anului scolar am imbracat o rochie cumparata anul trecut, dar pe care m-am ferit sa o imbrac din motive de sunculite si burti.


Afara ...este toamna? Ploua cu mici pauze de ieri. 
În casa ... e curat si liniste. Miroase a flori de iris de la un betisor parfumat. 
In bucătărie ... am facut ieri pui la ceaun cu cartofi prajiti, iar astazi baietii au comandat pizza, asa ca dupa amiaza am treaba.
Mă gândesc ... ca trebuie sa ne mobilizam cumva vara aceasta si sa varuim. Nu ma incanta prea tare, dar trebuie. 
Mesteresc ... din cand in cand. Cred ca voi desface ce am inceput cu lana de care va tot spun. Nu imi place ce a iesit. Oricum e foarte aspra asa ca nu as purta o astfel de bluza... Nu stiu pana la urma ce voi face. Parca nu ma indur s-o fac ciorapi. Am un fir mai grosut pe care l-am cumparat sa fac un fel de hanorac. Cred ca ma apuc de el daca nu ma hotarasc sa incep o pereche de ciorapi.
De mult timp am terminat o bluza cu maneci trei sferturi, dar nu stiu ce mi-a luat atat sa o fotografiez. Nu stiu daca sa ii pun un nasturel sau un snur la gat.


Citesc ... Blaze de Stephen King. 
Ieri... a inceput sa ploua. Dintr-odata a venit un aer rece si nori negri s-au aratat.


Astazi ... sper ca sotul sa nu aiba vreo treaba in afara casei si sa petrecem timp toti trei
Maine... s-ar putea sa am in plan curatenie in bucatarie, daca nu intervine altceva si reusesc sa ma odihnesc cum trebuie la noapte.
Ascult ...  ploaia.
Imi plac ...  vazele cu flori.
Nu imi plac  vizitele surpriza.
Imi doresc... sa trec cu bine saptamana ce urmeaza; Andrei sa se bucure de excursia cu bunicii, sa merg la Sfintu Gheorghe dupa ziua sotului si cat mai curand sa mai petrec cateva nopti la casuta din balta. 


vineri, 9 iunie 2017

Jurnal

Scriu rar si nici macar nu stiu de ce pentru ca timp am, dar cuvintele imi lipsesc sau mai bine zis simt ca parca nu am prea multe de spus. 

O imagine...  Andrei invata de la prietenul lui sa joace sah. La inceputul jocului se concentreaza bine, vede toate posibilitatile lui de a muta piesele si intuieste foarte bine ce va face adversarul. Pe parcurs isi pierde din concentrare. Am observat ca de cele mai multe ori joaca atacand. Probabil va juca si cu bunicul lui cand va veni.

Afara ...este ud tot fiindca ploua, ploua, ploua. Totusi pasarelele ciripesc intr-o veselie. In alte conditii vremea asta m-ar scoate din sarite, dar astazi imi cam place. 
În casa ... voi face curat mai tarziu. 
In bucătărie ... am scos un pui si am programat o ciorba si cred ca o tocana de ceapa.
Mă gândesc ... ca se apropie venirea socrilor; ca am de facut doua coletele, pe care le-am tot amanat spre marea mea rusine.
Mesteresc ... cu lana curcubeu. Am introdus si un fir diferit caci nu imi ajungea lana. In mintea mea va fi frumos, dar nu stiu cum va fi si in realitate.
Citesc ... Blaze de Stephen King. Imi place si mai am jumatate. 
Ieri... au plecat musafirii nostri. M-am intalnit cu prietena mea. Imi va lipsi enorm cand va pleca si mai departe decat e acum.  
Astazi ... am o gramada de treburi casnice de bifat in lista. Ar fi trebuit sa ma duc la Tulcea sa il tund pe Andrei caci in minivacanta era inchis peste tot si nu a reusit. Ploaia ne-a schimbat planurile asa ca am amanat un pic. 
Voi reincepe sa fac exercitii si sa mananc cu atentie fiindca in ultima perioada am cam neglijat acest aspect. Ar fi pacat dupa atata munca in iarna sa ma ingras acum la loc. 
Maine... habar nu am ce voi face. Ma straduiesc din rasputeri sa invat sa traiesc azi si sa incerc sa nu mai fac planuri, sa nu mai astept momentul potrivit, momentul perfect pentru a face ceva, ci doar sa fac si gata.
Ascult ...  ploaia si imi creeaza o stare faina. Bate in geamurile din fata casei, asa ca am putut deschide larg fereastra din living si aerul e fantastic.
Imi plac ...  situatiile care merg conform planului. Anul acesta (Wow! deja jumatate s-a dus!) nu a fost deloc asa si sunt cam...dezechilibrata. 
Nu imi plac  oamenii care pun conditii pentru orice chiar daca nu in mod direct; oamenii care ofera ceva asteptandu-se sa te comporti in felul dorit de ei.
Imi doresc... intelepciune, rabdare, sanatate si sa ne fie bine.
As purta...  Azi nu... Inchei jurnalul astazi cu cateva fotografii din balta si pe restul va invit sa le vedeti pe blogul despre Partizani.