vineri, 15 aprilie 2011

Disciplina

" Disciplina nu inseamna ca micutul tau sta smirna si nu face decat ce-i spui . Am auzit pe multi zicand ca nu vor un stfel de copil , un robot care face ce-i spui . Este o mare greseala sa crezi caacesta este rezultatul disciplinei : o anihilare a personalitatii si obedienta totala .
[...] Disciplinarea copilului incepe din primele zile de viata cu programul de masa , cu baita , cu cantecul de leagan , cu plimbarea in aer liber . Ii creezi niste reflexe si il inveti sa se obisnuiasca cu acestea . Mai tarziu il inveti sa manance singur , sa stea la olita , sa se spele pe maini , sa spuna "te rog " , sa multumeasca , sa salute . Copilul invata ce trebuie sa faca , cum sa se comporte ca sa devina parte a grupului . Aceasta este disciplina . Invatare . "
" Daca iti este greu sa iti disciplinezi copilul la un an , este de doua ori mai greu la sase ani si imposibil cand face 16 ani . Vreau sa te intreb ce faci daca ii vine chef sa iti dea foc la casa ? Ii faci pe plac ? Daca ii vine chef sa iti distruga computerul, il lasi au ba ? Daca vrea sa isi bage degetele in priza , ce faci ? Da , stiu , nu sunteti familia Adams , dar un "X si zero" are voi sa joace pe masina ta ? "
                                                      Irina Petrea - Si tu poti fi SUPERNANNY
V-am zis ca recitesc aceasta carte . Cand am ajuns la aceste pasaje mi-am adus aminte de anonimul ( a ) care il compatimea pe fiul meu ca imi doresc ca el la doi ani sa fie disciplinat . Fragmentele de mai sus spun totul , cred .
Si asa ca o completare happy ... Ieri Diiutu  a fost toata ziua tare cumintel . Am facut mancare impreuna , curatenie , suculet " de ala bun de fructite cu vatimine " ( suc de portocale ) . Ce mai ? o placere . Seara m-a intrebat daca se poate juca cu ceva ce nu era o jucarie de a lui si i-am dat voie , dar i-am explicat ca nu trebuie sa o rupa . Ce a facut ? A rupt-o bucatele , bucatele si nu va inchipuiti ca din greseala . Ii spun ca daca a rupt acel lucru va trebui sa stea pe scaunel din cauza ca stia ca nu trebuie sa o rupa . Evident a inceput sa dea apa la soricei . Eu nu i-am mai vorbit  si mi-am vazut de treaba . De la el de pe scaun incepe :
- Mama ! Mamaaaaaaaaa!
Eu tac .
- Mamaaaaaaaaa ! Di ce nu rascunzi ? laughing
Totul s-a terminat cu bine ; cu scuzele de rigoare , o imbratisare si promisiunea solemna ca nu mai face .

Un comentariu:

  1. pfui,mai dar el este tare cumintel si intelegator,deloc incapatanat...Lasand gluma la o parte ...ca mare dreptate ai desi parinti suntem multi meseria de parinte atunci cand chiar vrei s-o ai e destul de grea dar ce ffffrrrruuuummmoooaaasssaaaa!!!!

    RăspundețiȘtergere