duminică, 1 mai 2011

A fi sau a nu fi ... casnica

Din aceasta vara voi fi casnica . Nu este un lucru chiar imbucurator , dar trebuie sa ne adaptam .
In ultima vreme nu am mai vazut o femeie sa fie prea mandra de acest lucru . Nu ma refer aici din punct de vedere financiar si nici la femeile care altceva nu stiu si sunt limitate . Eu ma gandesc la femeile care au scoala , sunt destepte , pot lucra , dar decid sa stea acasa si sa aiba grija de copii si gospodarie . Eu ma refer la femeile care au destul respect fata de ele si nu le permit sotilor sau copiilor sa le trateze ca pe o menajera sau sa accepte orice doar pentru ca sunt dependente financiar .
Am avut o perioada cand nu am lucrat si nu ma simteam prea confortabil cand ma intreba cineva cu ce ma ocup , mai ales cand vedeam aerul de superioritate al celei care ma intreba dupa ce afla raspunsul meu . De ce se considera atat de rau acum ca barbatul sa fie cel care aduce banii in casa ? De ce societatea face presiuni atat de mari ca femeia sa aiba cariera si sa fie mandra de ea doar daca aduce bani cel putin la fel de multi ca barbatul ? De ce trebuie sa fim neaparat independente din toate punctele de vedere ?
Eu niciodata nu am visat sa am o cariera . Nu am avut teluri foarte mari din acest punct de vedere . Mi-am dorit sa fiu profesoara si nimic mai mult . Cel mai mare vis pe care l-am avut mi s-a implinit : am o familie completa si un camin , de care imi place sa am grija . Nu consider ca dependenta de sotul meu este un lucru atat de rau pentru ca am un respect foarte mare fata de mine si sunt sigura ca orice s-ar intampla pot oricand sa o iau de la zero , chiar daca mi-ar fi greu . In plus am un sot bun , care ma respecta , ma iubeste ,este destept si stie ca este barbat fara sa umileasca pe cineva ca sa aiba el mai multa incredere in sine .
Cred ca e de datoria noastra sa fim bine informate , sa nu ne plafonam , sa avem grija de noi si sa stim sa facem cat mai multe lucruri , chiar casnice fiind , pentru ca viata ne ofera surprize si nu intotdeauna sunt frumoase .
Inainte sa fiu casnica era ca o tragedie penru mine , dar acum cand 24 de ore deseori mi se par prea putine pentru o zi , cand am atatea planuri si mi-am descoperit pasiunile cu care sa imi umplu timpul nu mai vad lucrurile atat de rau .
Din pacate financiar va fi nefavorabil caci si pe noi ne-a cam lovit criza .; nu ca as fi avut eu cine stie ce salariu , dar totusi ... Cu un pic mai multa atentie si dramuire o vom scoate la capat .
De ce lucrez si as mai lucra daca tot nu ma mai deranjeaza nimic la a fi casnica ? Pntru ca imi place sa lucrez in invatamant , imi place teribil ceea ce fac si era un plus cat de mic financiar vorbind .
Voi ce credeti despre a fi sau a nu fi casnica ? E un lucru atat de rau in ziua de azi sa alegi sa ai grija de casa si copii in loc sa ai o cariera si sa iti vezi familia doar cand doarme ? Nu ma deranjeaza sa vad si raspunsurile barbatilor :)
Va pupam !

9 comentarii:

  1. Draga Catrinel si eu am lucrat in invatamant,la care am renuntat din foarte multe motive si din pacate nu vad nici o raza de soare pentru a reveni.Fetita mea a implinit deja 2 anisori,insa am decis deocamdata sa fiu casnica.Pentru mine nu este o tragedie,desi multa lume se uita dezaprobator,cum zici.Insa am fost binecuvantata cu un sot cum multe si-ar dori,care ma sustine si ma incurajeaza,plus multe altele lucruri.Dar cum nu cer nimanui nimic,am invatat sa nu-mi mai fac complexe si fiecare face in viata cum ii este mai bine.Nu traim cu altii,nu ne ajuta nimeni,asa ca facem cum consideram noi de cuvinta,fara sa ne pese.
    Atata vreme cat voi va intelegeti si sunteti multumiti,nu cred ca trebuie sa-ti faci probleme,cu atat mai mult,ca nu esti o inculta care maine poimaine nu poate face nimic daca ramane fara sprijin.Deci fruntea sus,viata e frumoasa chiar si cu probleme.Pupici.

    RăspundețiȘtergere
  2. Important e să fii tu fericită şi să-i faci pe cei dragi să fie fericiţi.;)
    A propos, abia astept sa ies la pensie!:)))

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu nu imi mai fac probleme la capitolul acesta , dar ma gandeam asa ca in general acum majoritatea nu vede cu ochi buni aceasata " meserie " :D ,dependenta de sot parca e ciuma si femeia este adevarata doar daca are cariera , nemaiavand importanta ca acasa gateste o straina si tot o straina ii inveleste si ii saruta copiii de "noapte buna".Cateodata acea straina mai are grija din cand in cand si de sot :P :D
    @Stars ( ce mi-a placut cum ti-a zis una din fetele ce a comentat la tine pe blog ! :) te cred . Dar atunci vei fi pensionara si nu casnica ;) :))))))))

    RăspundețiȘtergere
  4. nu te uita tu la cum vede sau nu vede lumea. noi nu vedem cu ochi buni nimic. suntem schimbatori ca vremea. aprobam tot ce nu trebuie aprobat si dezaprobam tot ce nu trebuie dezaprobat.
    fiecare casa stie cel mai bine cum e potrivit pentru membrii ei.
    poate nu sunt cel mai bun exemplu, dar eu nu mi-am dorit si nici nu am perceput niciodata serviciul ca o cariera ci, mai degraba, ca un loc sigur, unde sa ma duc cu placere, sa fac ce stiu eu mai bine si de pe urma caruia sa avem cum trai cat de cat decent. atat.
    daca puteti face fata financiar, nu cred ca ai de sa te framanti suplimentar. chiar nu merita.

    RăspundețiȘtergere
  5. Chiar nu conteaza ceea ce spun altii (de cele mai multe ori cu rautate!). Important este ceea ce ati hotarat voi - tu si sotul tau. Iar faptul ca vei fi alaturi de Andrei in cei mai importanti ani ai vietii lui, cand are atata nevoie de prezenta si de grija mamei, este cel mai minunat lucru. Educatia unui copil este mai mult decat orice meserie.
    Mult succes!

    RăspundețiȘtergere
  6. Multumesc de incurajari ! :D
    Eu vorbeam de acest lucru in general ca oricum decizia nu mi-o poate influenta absolut nimeni si pot spune ca sunt sigura ca ma voi simti foarte confortabil acasa .
    Alexandru ai pus punctul pe "i" .

    RăspundețiȘtergere
  7. Catrinel, eu am o sora cu 8 ani mai mica decat mine. Pe vremea cand s-a nascut ea, concediul de crestere a copilului se respecta, asa ca mama a stat acasa pentru cea mica muuuulta vreme. Sunt anii poate cei mai frumosi din viata mea, cand eu, la 8, 9 ani, o aveam pe mama toata ziua acasa. De vis!
    Apoi, imi aduc aminte cu placere de vacantele la bunici, cand bunica statea acasa si doar bunicul mai lucra si aveam un sentiment asa de placut, de siguranta si protectie langa ei ..
    Asa ca statul acasa al mamei, cel putin pentru copii, e o binecuvantare si e aproape obligatoriu pentru o dezvoltare armonioasa a copilului.
    Cat despre mine personal, desi nu am copii, as vrea sa stau acasa, cu conditia ca banii sa nu fie o problema. Emanciparea asta a femeii nu e chiar pe placul meu, am fi putut sa ne multumim doar cu dreptul de vot si cu cel la o educatie aleasa, dar sa nu mergem la nici un serviciu. Si activitatile in casa sunt solicitante si necesita pe langa timp si chef, pricepere, uneori chiar talent si maiestrie, ca sa faci din casa un camin, cum bine ziceai tu.
    Sunt sigura ca vei sti sa faci din noul tau "statut de casnica" unul de care sa fii nu doar multumita, ci si mandra.

    RăspundețiȘtergere
  8. Cristina , nu cred ca pot spune mai mult decat ai zis tu . :)
    Multumesc !

    RăspundețiȘtergere
  9. Pentru cei care inca nu stiu a fi femeie este unul din cele mai grele lucruri iar armonia in camin este cel mai al dracu target posibil...pe care oricat de mult ai invata,oricat te ai dezvolta profesional,oricat ai avansa ierarhic ,nu l poti atige decat atunci cand te implici si cand iubesti ..
    Femeia de afaceri puternica si apreciata de societate nu are nici o legatura cu mama mea...sau cu mama care voi deveni eu ...
    Nu poti folosi in aceiasi fraza "femeie puternica" si "camin armonios" fara te contrazici...sunt universuri diferite si cand se ciocnesc ...se intampla haos...
    Avem nevoie de mame adevarate ...care sa insufle in copii de maine incredere, dragoste ,daruire,caldura .
    femeia puternica este un hibrid creat de o sociatate fara trecut si istorie , ...femeia puternica nu exista !

    RăspundețiȘtergere