marți, 25 octombrie 2011

Dulceata de gutui

Dupa placinta si peltea astazi a urmat dulceata si compotul. Dulceata s-a si racit si am pus-o in borcane, iar compotul ateapta rabadator sa se raceasca si sa ii pun etichete.

Nu a iesit exact asa cum mancam eu la nana mea la Sf. Gheorghe. Acum deja s-a cam intunecat afara si poza nu e chiar reusita. In realitate este mai aurie la culoare. A nanei mele era spre portocaliu si destul de tare; adica fara sirop si bucatelele de gutui mai dure. Oricum are un miros si un gust super!
Cand a vazut-o sosul gata mi-a zambit strengareste si i-am citit gandul :CLATITE. :D Eu fac foarte rar deoarece nu imi place deloc procesul. Curand trebuie sa fac un efort si sa ii implinesc dorinta, care ii face ochii sa straluceasca de pofta. :)))
Reteta am luat-o de pe internet. Nu este vreuna speciala, doar ca eu nu i-am pus suc de lamaie si nu am adaugat scortisoara, vanilie sau alte mirosuri dintr-astea pentru ca imi place cu mult prea mult aroma puternica a gutuilor ca sa o mai combin cu altceva.
Mi-au mai ramas gutui :D Mai am de bifat pe lista gutui cu orez dulce si stafide, cred ca inca o placinta si probabil voi mai pune la congelator. Ce sa fac cu ele nu stiu, dar eu pun. :)
Va pup!

5 comentarii:

  1. Și mie îmi place mult dulceața de gutui și dacă voi primi gutuile promise de la o rudă voi face și eu dulceață. Felicitări pentru gospodină!

    RăspundețiȘtergere
  2. @Magda, sa faci ca e tare buna! Multumesc!
    @Mama, te pup si multumim!

    RăspundețiȘtergere
  3. M-ai dat gata cu etichetele acelea faine! Anul trecut am făcut şi eu dulceaţă de gutui şi am fost tare încântat că mi-a ieşit bună. Dovadă că...s-a terminat demult! O să încerc şi eu nişte etichete, după "modelul" tău! :-)

    RăspundețiȘtergere
  4. Multumesc Alexandru! Desi pentru noi nu au o utilitate foarte mare etichetele deoarece am facut putine conserve si care nu rezista foarte mult deoarece le terminam repede mi-a placut sa le fac.

    RăspundețiȘtergere