miercuri, 24 octombrie 2012

Copilul creşte

           Săptămâna trecută la noi au venit bunicii lui Andrei de la Iaşi. Pentru cupil a fost o mare fericire deoarece are o relaţie foarte specială cu bunul, iar buna îi aduce un munte de cadouri de fiecare dată. Eu aveam un curs sâmbătă dimineaţă şi eram nevoită să plec de vineri după amiază. Având în vedere că Andrei nu dormea cu nimeni altcineva decât cu mine am stabilit să îl iau şi pe el la Tulcea şi să ne întoarcem cât mai repede cu putinţă ca bunicii să nu piardă prea mult din timpul preţios fără nepot. Într-o doară l-am întrebat pe Andrei dacă nu ar vrea să rămână. Megasurpriză: Andrei a ales să rămână acasă şi să doarmă cu tatăl lui ca băieţii mari. Nu şi-a schimbat decizia nici măcar când m-a văzut pregătindu-mă de plecare. Bineînţeles că am dat o groază de telefoane ca de fiecare dată să mi se spună că puiuţul n-are nici cea mai mică problemă. Sâmbătă la curs am aflat că trebuia să rămân încă o noapte deoarece trebuia să fiu şi duminică acolo. Încă o noapte?! Sun să le zic băieţilor, vorbesc cu Andrei la telefon, iar el nu a avut nici cea mai mică ezitare când mi-a spus că nu are nimic dacă mai doarme o noapte cu tati.
          Pe de o parte eram foarte încântată că Andrei este foarte bine şi nu suferă din cauza lipsei mele, dar pe de alta.... Era ciudat. Dintr-o dată se descurcau fără mine. Tot week-endul am fost aşa... fără ţintă. Nu ştiu... A fost ciudat. Copilul creşte. Îi spuneam aceste lucruri mamei. Zâmbea. Ştia prea bine despre ce vorbesc şi ce simt.
           Vineri va trebui să plec iar. Oare ce va zice? :D
Vă pup!

10 comentarii:

  1. Te inteleg atat de bine!
    De cele mai multe ori, mult mai greu ne este noua decat lor, copiilor. Noi mamele suntem cele cu hormanii si sentimetele ravasite!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da. Noi mamele resimţim mai mult anumite lucruri. Când l-am înţărcat l-am dus la mama trei zile. În aceste trei zile am bocit şi am fost extrem de stresată. El nu a avut nici o problemă şi s-a simţit excelent.

      Ștergere
  2. Las' ca e bine ca se pot descurca si singuri cateva zile baietii tai.:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sunt liniştită că în cazul în care m-aş îmbolnăvi sau mai ştiu eu ce s-ar descurca bine şi uşor.

      Ștergere
    2. Nu te gandi la lucruri neplacute.De ce sa nu fie si ei putin pe picioarele lor si nu sub aripa ta?
      Sa vezi cand creste mai mare!
      Pup ,mamica grijulie:).

      Ștergere
    3. Până la urmă şi lucrurile neplăcute fac parte din viaţa fiecăruia. E bine să fii pregătit. :) Păi da! Trebuie să fie amândoi independenţi.
      Cu cât creşte cu atât iese de sub aripa mea. În final nu asta e dorinţa tuturor părinţilor întregi la minte? Să le crească copiii şi să se poată descurca, să-şi trăiască viaţa. Şi eu te pup!

      Ștergere
  3. de cate ori am fost nevoita sa plec de langa puiul meu, ii repeteam mereu: mami pleaca, dar se intoarce repede. Ca un fel de asigurare.
    Pe de alta parte, sunt mandra de puiul tau independent. E si meritul parintilor pt independenta si autonomia lui.

    Ce cursuri faci?
    profita de timpul asta,cand esti plecata -e al tau.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Şi eu la fel. Nu m-am strecurat niciodată şi nu am fugit în timp ce el dormea sau nu era atent cu riscul să plângă un pic. De aceea a căpătat încredere în mne şi nu face nazuri când este nevoie să plec pe undeva fără el. Ştie că de fiecare dată mă întorc şi că eu nu îl mint.

      Fac nişte cursuri de metodica predării limbii române organizate de Inspectorat.

      Ștergere
  4. Este foarte bine ca se descurca si singuri, oricum fii fara grija: mami are un loc special in inimuta lui, doar ca, vorba ta "copilul creste". Incepe sa inteleaga mai bine cum merg lucrurile in lumea celor mari. Stie ca il iubesti, are incredere in tine, incepe sa inteleaga ca pleci pentru ca esti nevoita s-o faci si, de ce nu simte, nevoia sa mai stea si cu tati. E un mic barbatel. Esti un pic geloasa?
    Sunt exact in aceeasi situatie. Asta este. Sa fie puiul sanatos si norocos, iar parintilor multa sanatate sa-l creasca in continuare frumos si bine.
    Consuela

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Andrei are o relaţie mai specială cu tatăl lui. Îl admiră foarte mult, îi place foarte tare să îşi petreacă timpul cu el. Geloasă? Nu prea, dar aşa...nu ştiu... simt că parcă se dezlipeşte. Îmi închipui că toate mămicile trec prin chestia asta când realizează că nu mai sunt centrul Universului. :D Sunt sentimente amestecate.
      Mulţumesc!

      Ștergere