marți, 6 noiembrie 2012

Lucrez cu spor la...

... o şosetă. :D Iar îi fac şosete soţului meu. Prima dată când am zis că îi tricotez şosete s-a distrat copios. L-am lăsat în pace, dar i-am zis că altele nu îi mai fac. După ce le-a purtat prima dată cu cizme de cauciuc, iarna trecută a fost foarte mulţumit că nu m-am luat după el şi le-am făcut. Acum nu m-am îndurat de el şi i-am promis încă o pereche. Pentru el este foarte greu să născocesc cadouri. Este un tip cu gusturi foarte simple, dar pretenţios. Are fixaţii legate de culorile pe care le poartă, nu poartă bijuterii, nu este înnebunit după parfumuri, iar hobbyurile lui sunt inaccesibile mie şi decât să dau greş, prefer să nu îi iau nimic legat de pescuit sau calculatoare. În plus dorinţele lui sunt costisitoare aşa că deocamdată nu am cum să i le împlinesc. Îi fac şosete... :)))) Tare, nu? Dar el mă iubeşte chiar dacă nu îi fac cadouri, iar eu îl iubesc chiar dacă îmi cumpăr singură majoritatea cadourilor. Ultima dată a vrut să îmi ia calculator. I-am zis pas şi mi-am luat singură materie primă de lucru. S-a bucurat foarte tare pentru că a ieşit mai ieftin şi am din ce să îi fac acuma şosete. :)))) Staţi liniştiţi! Nu am luat-o razna, doar că am avut o zi mai greluţă şi acu' mă amuz şi eu un pic. Am intrat uşor în panică pentru că mie mi se pare că timpul trece foarte repede şi vine fuga, fuga Crăciunul. Prietenii ni s-au înmulţit şi nu ştiu ce cadouri voi face. Pentru fete e uşor...ei! nu foarte uşor, dar mai puţin complicat decât cu EI- băieţii. Mă gândesc eu la ceva. Dacă vă puteţi imagina astăzi calculam cam câţi bani să pregătesc pentru colindători că sigur vor veni elevii mei, şi foştii mei elevi, şi cei care erau la grădiniţă când am lucrat... Eheeeei! O să am de făcut ceva biscuiţi şi ciocolată caldă, că eu vreau să fiu o profă drăguţă şi să le placă elevilor mei să vină la mine la colindat. Grea treaba asta cu Crăciunul. Aşa'i? :D Eu mi-am dat seama cu adevărat că sunt stăpâna casei de abia când am primit primii colindători la mine acasă. Pfui! Ce de emoţii am avut!
Uite aşa trec eu de la şosete la Crăciun. O fi vreo legătură între ele că altfel nu-mi dau seama cum am făcut să trec de la una la alta.
Eu vă pup şi sper că mă pupaţi şi unii dintre voi! Mâine promit că îmi revin că nu rămân eu şui, aşa!

14 comentarii:

  1. grea problema si pt mine cadourile de sarbatori. Cu atat cat sutn multe cadouri!!
    Si mai am si aniversari.
    Sa ne zici si noua ceva din ideile de cadouri, ca eu nu am!!( doar la 2 fete, o sa le fac fusta de balet, tutu)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Greutatea în cazul meu vine în special din teama ca darul să nu fie prea...mic. O scot eu până la capăt cumva.

      Ștergere
  2. spor la treaba!!!!!pup mult copil drag!!!

    RăspundețiȘtergere
  3. Spor la treaba! :))
    Eu nu stiu sa fac ciorapi tricotati :((( Desi am urmarit tot felul de filmulete si am citit explicatii , inclusiv pe ale tale , eu tot nu pot pricepe cum se face calcaiul ala :((((

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc! Eu de la filmuleţul din postarea mea cu ciorapii am învăţat. Explicaţiile mele... nu ştiu, dar am senzaţia că mai mult te-au băgat în ceaţă la cât de aiurea explic unele lucruri.

      Ștergere
  4. Tot la o pereche de sosete lucrez si eu acum (nu ma pricep, dar urmez pas cu pas indicatiile dintr-o cartulie veche). Sper sa fie "purtabile". Am inceput si o caciulita pentru Stefan. Eu sunt incepatoare in ceea ce priveste lucrul de mana, dar sunt optimista si tenace (cred ca acesta este secretul reusitei).
    Pentru cadouri de Craciun, as vrea sa fac tot ceva hand-made: un fular, o cutie cu fursecuri facute in casa, frumos ambalata, etc. Nu stiu, ma mai gandesc.
    Si sotului meu imi este foarte greu sa-i gasesc un cadou potrivit, din motivele enumerate de tine, in mare parte. El este pasionat de vanatoare, arme si alte lucruri baietesti, asa ca ma rezum la ceva practic. Cu juniorul scap ieftin (inca)- o carte cu povesti, un joc sau o hainuta noua si gata.
    Spor la treaba si multa sanatate.
    Pupicei
    Consuela
    Consuela

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ca să reuşeşti să faci lucruri frumoase trebuie să nu te descurajezi niciodată. Foarte rar se întâmplă cuiva ca din prima să facă lucruri uimitoare. Toţi învaţă pas cu pas şi mai ales din greşeli.
      Ideea cu darurile handmade este super mai ales dacă cei care le vor primi apreciază lucrurile de acest gen şi nu au pretenţii de cadouri costisitoare.
      Spre norocul nostru cu cei mici scăpăm mai uşor, dar nu neapărat mai ieftin. Eu întotdeauna cadourile lui Andrei le fac din ceva ce şi-a dorit (de obicei o prostie de jucărie) şi ceva educativ. Dacă i-aş dărui doar o carte sau hăinuţe nu ar fi la fel de fericit ca în cazul unei jucării.

      Ștergere
    2. Nu am fost prea explicita. Pe langa hainuta sau joc educativ, e musai sa fie o jucarie colorata si daca se poate si zgomotoasa, care sucomba la cateva zile de utilizare intensa.
      Of! Sa fie sanatosi toti pruncii. Sunt in miezul dulce al copilariei, cand vad peste tot numai oportunitati de a se juca.
      Spor si sanatate maxima.
      Pupicei
      Consuela

      Ștergere
    3. Şi apoi este uitată într-un colţ...nu-i aşa? Andrei le abandonează foarte repede deşi pare extrem de încântat de jucăriile primite.
      Mulţumim! Te pup!

      Ștergere
  5. Răspunsuri
    1. Clar! Nu rezist eu să nu mă... laud un pic cu ce am făcut. :D

      Ștergere
    2. si eu nu rezist sa admir muncile altora ;)

      Ștergere
    3. :)) Încă un pic de răbdare. N-am terminat nici măcar prima şosetă :D

      Ștergere