duminică, 20 ianuarie 2013

Week-end

Acest sfârşit de săptămână a fost ...hmmmm... ca o bătută moldovenească. Am tot bătut pasul pe loc fără să fac nimic important deşi îmi făcusem o mie de planuri. Am reuşit să mai tricotez câteva rânduri la ciorapii soţului meu şiii cam atât. Voiam să cos, să croşetez...nu am avut pornire. Nu am reuşit.
Ana Maria povestea pe blogul ei despre ecranizările cărţii Anna Karenina. Foarte faină cartea... am citit-o de două ori, dar nu văzusem nici unul din filme. Am căutat şi am ales să mă uit la cel din 1997. Frumos...nu am ce zice. Actorii aleşi bine din punctul meu de vedere. Nu am rămas cu un gust amar pentru că eram sigură că nu avea să fie la fel de interesant precum cartea. Niciun film nu reuşeşte asta. La sfârşit era ceva de genul: Gata!? Atââât?!
Nici de data aceasta nu pot spune că o plac pe Anna sau că am vreun sentiment de milă pentru ea. Şi-a cam meritat soarta. Eu sunt mai tradiţionalistă şi poate din cauza aceasta. Poate dacă soţul ei ar fi fost zugrăvit ca un om rău, sadic sau mai ştiu eu cu ce apucături aş fi iertat-o mai uşor.
Astăzi probabil mă voi învârti prin casă după coadă precum mâţele. Andrei este răcit şi nu am dormit niciunul bine, pe mine mă cam supără stomacul pentru că am luat o pastilă uricioasă aşa că suntem cam vraişte.
O duminică magnifică vă doresc!
Pupici!

8 comentarii:

  1. Nici mie nu mi-a mers la suflet Anna Karenina. Dintre toate cartile celebre ale rusilor, a fost singura cu care nu am rezonat. Si eu am vazut ecranizarea aia mai veche, dar nu e ceva ce mi-as mai dori sa vad.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cartea mi-a plăcut...personajul nu l-am îndrăgit. Acelaşi sentiment îl am şi eu legat de film. L-am văzut şi gata...nu a fost ceva waw.

      Ștergere
  2. Da, intr-adevar nu este printre preferatele mele Anna Karenina. Dar poate alte doamne sau domnisoare se recunosc in personaj. Era si o perioada istorica in care femeile nu erau prea active din punct de vedere profesional, si intervenea plictiseala probabil, in randul celor din inalta societate.
    Ma rog. Insignifiant.
    Mai important mi se pare sa va urez sanatate multa si o saptamana buna.
    Aveti mare grija de voi.
    Consuela

    RăspundețiȘtergere
  3. mie mi s-a parut asa, ca o lectie de viata. DIn viata altora. Nu ca as rezona sau nu cu ea, dar am vazut-o ca o persoana numai buna de ... analizat, barfit. Un fel de precursor al vedetelor locale.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ca lecţie de viaţă e foarte bună. Ştii vorba aceea "nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard". Aşa cu ea... nu s-a mulţumit cu ce avea, a tânjit după ceva mai mult şi a rămas la final fără nimic.

      Ștergere
    2. eu cred ca omul in viata are dreptul si obligatia sa faca totul pt a fi fericit.
      Ea a ales.
      Mai nasol e ca nu si-a asumat riscurile si consecintele.

      Ștergere
    3. M-a durut că a sacrificat fericirea copilului ei pentru nişte nădragi bărbăteşti.

      Ștergere