joi, 13 iunie 2013

       Salutare!
       Dupa cum arata cerul, tuna si batea vantul am avut impresia ca va veni potopul. A plouat doar atat cat sa miroasa a aer curat, praf umed si sa se racoreasca un pic. Voi avea o saptamana destul de aglomerata pentru ca am de facut costumul lui Andrei si m-a mancat pe undeva sa accept sa fac pantalonii piticilor din sceneta de la gradinita. Doamna educatoare mi-a pus in brate stiva de materiale si mi-a zis sa fac pantalonii ca si asa eu nu sunt prea ocupata acasa. Stie ea! Daca nu ai vaca, porc si gaini au impresia ca toata ziua stai degeaba. Colegele mele stiu ca eu mai crosetez si nu am habar de ce exista conceptia ca daca faci asta inseamna ca nu ai treaba si ca ai prea mult timp liber. Ei! Iaca! N-o fi bai daca o data este si lupul mancat de o oaie si cu jumatate de gura am zis da.
       Ca tot mi-a zis doamna ca eu duc lipsa de treburi si a dat de inteles ca eu cam frec menta degeaba...in fiecare zi dupa ce ma intorc de la serviciu dupa ce termin de facut mancare, curat si lucruri de astea ce tin de casa pe la ora patru ne ducem la gradina.
      De acolo ne intoarcem pe la noua si ceva cand ne gonesc tantarii. Suntem murdari pe picioare ca niste purcei si obositi franti; unii din cauza gradinii si unii (unul) de la alergat prin toata curtea aceea mare. Nu sta locului o clipa. Cand ne intoarcem mancam ceva rapid si picam precum graul secerat. Nu ma plang. Imi place foarte mult si cand vad ca fiecare plantuta infloreste, da roade si creste imi da putere. Toata aceasta munca ma elibereaza de stres.
        Deja am mancat ceapa de la noi din gradina si foarte curand vom papa dovlecei si poate fasole caci toata e in floare.
       Vecin cu statia este un baietel de clasa a III a foarte cuminte si dragut. Vine tot timpul sa se joace cu Andrei si ma bucur ca asa nu se mai plictiseste si nu mai sta printre picioarele noastre sa ne incurce. Se inteleg foarte bine si amandoi se bucura unul de compania celuilalt, mai ales ca nu prea au copii cu care sa se joace.
       Zilele trecute a trecut pe la noi un amic care i-a oferit lui Andrei o plimbare de neuitat.
        De atunci face ce face si se joaca numai de-a calul. Spune ca pe calul lui il cheama Maharajah si ca este cel mai rapid cal din lume. Prima data nu a vrut sa se urce deoarece ii era teama si cu greu l-am convins. Tare este fricos si prevazator! Nici nu stiu daca asta e un lucru bun sau nu. Ii e teama sa mearga cu bicicleta chiar si cu rotile ajutatoare desi la gradinita chiar si copiii mai mici decat el merg fara probleme. Ca sa il impulsionez i-am zis ca voi incerca sa il invat sa mearga si daca nu vrea sau nu va reusi intr-o luna ii voi vinde bicicleta si voi cumpara altceva cu care se va putea juca fara sa aiba vreo teama. Sunt absolut sigura ca va reusi, dar ii trebuie un imbold.
        Va pup! O seara frumoasa!

16 comentarii:

  1. Gradina arata minunat, sunteti niste gospodari adevarati! Iar micutul Andrei creste "vazand cu ochii"! Astept sa vad costumele!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumim! Nu ştiu dacă noi chiar suntem gospodari adevăraţi, dar ne străduim. :D Dacă ies cum trebuie le pozez la serbare. :))

      Ștergere
  2. E o plăcere să vină omul la tine în vizită, e atâta pace la tine în ogradă... cred că de fapt la tine în suflet e. Grădina e o minunăție, mă bucur pentru voi. Cât despe ce zice lumea... știu niște vorbe din popor dar nu prea mă încumet să le scriu :) Asta cu "tu n-ai treabă" o aud și eu foarte des. A auzit-o și soțul meu, referitor la mine, de câte ori a vrut să arate pe net colegelor ce meșteresc eu. Niciun vai ce frumos, sau vai ce urât sau orice altceva legat de drighidelele mele, invariabil "vai, dar mult timp liber trebuie să mai aibă soția ta". Acum soțul lucrează într-un birou nou, cu colege noi și i-am interzis să le mai arate ceva.
    Spor la treburi, sper să ne mai arăți cum evoluează grădina și... ce-ai mai meșterit în multul tău timp liber :) Pupici!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc! De-ar fi ograda mea adevărată aşa de mare! Deocamdată mă mulţumesc cu un colţ de curte de la soţ de la serviciu, căci acolo avem grădina.
      Habar nu au ele cum stau uneori noaptea să mai meşteresc ceva dacă nu apuc să fac în cursul zilei sau cum mai fac două ochiuri la croşetă, mai învârt o dată în mâncare. Aproape că mă ruşinam într-o perioadă să aduc vorba despre asta căci invariabil auzeam: "Dacă ai tiiimp" şi vedeam o faţă uşor schimonosită de părerea de rău că ele nu ar avea. Niciuna nu ar reunoaşte nici în ruptul capului că de fapt nu se pricep :)))
      Bineînţeles că pun poze cu evoluţia grădinii şi cu ce fac când "stau prea mult degeaba". :D

      Ștergere
    2. si eu sunt una din aia care am prea mult timp :). Am socat cativa cand am zis cate hobby-uri am, si ca imi doresc ziua de 26-28 ore, si le explic ca eu crosetez cand citesc, mai ales seara la culcare cand ii citesc copilului. Le-am zis ca daca ma asez, imi iau lucru in mana- inclusiv cand citesc pt copil, cand stau de vorba cu musafirii, si ca asa am invatat limbile straine.
      Eu am mai lucrat seara, in parc, cand ies cu fetita - am mai vazut inca o chinezoaica ca croseteaza, vara trecuta, dar nu am avut curaj sa o intreb, parea o bunica, si banui ca nu stie nicio limba europeana( si eu nicio limba asiatica).

      Ștergere
    3. Eu nu inteleg cum reusesti sa citesti in timp ce crosetezi. Io nu pot sa nu ma uit in permanenta la ce lucrez. Si eu vreau 26-28 ore sa aiba ziua.

      Ștergere
    4. practica, soricel, practica :). Ideea ca nu citesc carti grele, ci citesc aceleasi carti de povesti fetitei, si evident ca ma uit la poze si mai inventez.
      IN plus, citesc pt scoala, repet declinari, cuvinte, etc. Text ce cere timp, meditat, repetat etc.

      Ștergere
    5. Aha! Am înţeles! Mă şi îchipuiam citind Moromeţii în timp ce croşetam. :))))

      Ștergere
    6. nu, nu pot citi Morometii :), ca pierzi nr de ochiuri. Dar asa imi pastrez atentia spre lucruri care nu am f. mare rabdare ( asa am invatat Luceafarul in liceu: 3 sapt. cat am facut un plover), asa stiu verbe franceze :) si asa o sa invat mai departe olandeza.

      Ștergere
    7. Ce tare! Eu mi-am propus sa reiau invatatul francezei. Am facut in scoala dar nu mai stau asa de bine la acest capitol. Voi incerca metoda aceasta.

      Ștergere
  3. Hehehe....ce frumos rodeste gradina ta! Tare frumos! Tare,tare frumos!
    Soricut e fericit , se vede pe moaca lui! Mno , acum ai gradinuta , un calut iti trebuie :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daca trece o zi fara sa ma duc la gradina parca simt ca mi se face dor de ea. Sunt asa de incantata!
      Un cal, porc, gaini, vaci...o ferma imi trebuie. :)

      Ștergere
    2. gaini si iepuri sunt usor de tinut, cresc repede si toamna poti taia tot ( sau aproape tot) sa nu fie nevoie de efort peste iarna cu animalele(in copilarie, tin minte ca pregatirea iernatului era cea mai mare problema).

      Ștergere
    3. Dacă aş avea spaţiu pentru ele aş creşte şi animale, dar nu am aşa că mă mulţumesc doar cu grădina.

      Ștergere
  4. si tot din amintiri: tataia,daca venea o furtuna mare, strangea din rosiile de pe vrej, si lasa pe alea micute. Punea asa un borcan la murat, si aveam gogonele. Cred ca facea asta ca furtuna sa nu le rupa pe toate la pamant.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Probabil... Nu ştiu, că mamaie nu făcea acest lucru. Punea doar castraveţi la murat în perioada verii pentru că îmi plăceau mie. Îi punea la soare într-o oală şi se făceau pâna seara. Nu erau complet muraţi, dar aşa îmi plăceau mai mult.

      Ștergere