marți, 13 august 2013

La revedere mare!

       Buna tuturor!
       Sosul a plecat cu treburi, Andrei inca doarme, asa ca imi mai permit sa prelungesc timpul pentru cafea si sa mai scriu aici.
       Dupa ce am mancat cate ceva caci ne cam ghiortaiau burticile de foame am decis ca este momentul sa plecam. Daca va intrebati... nu am mancat peste ci pui. Noi nu mancam niciodata peste la restaurant si nici nu recomand asta. Daca veniti in Delta este preferabil ca mancarurile de peste sa le savurati la cineva acasa sau la vreo cherhana care face pentru turisti ciorba. Doar asa va veti bucura de o mancare traditionala cu gust adevarat de Delta incomparabil cu ceva facut in bucataria unui restaurant.
       Pe drum inspre barca Andrei m-a intrebat daca nu am vreun desert si am hotarat ca nu exista un desert mai potrivit dupa o zi de plaja decat inghetata. Am gasit inghetata cum mancam noi in copilarie de la dozator. Diiucu a hotarat ca este cea mai buna inghetata pe care a mancat-o in viata lui si ca vrea sa mai mergem sa manancam si alta data.
        Cu multa parere de rau ne-am hotarat sa plecam totusi ca sa nu ne prinda noaptea pe Dunare. Am facut cu mana orasului si am pornit spre casa.
         Cladirea aceea mare in forma de cub este o veche fabrica de conserve de peste, care pe vremea lui Ceausescu functiona la capacitate maxima pentru export. Acum a ramas in paragina, cu geamurile sparte ce ranjesc spre Dunare. Desi am spus ca este fascinant amestecul acesta de vechi cu nou, de cladiri ingrijite cu cele care sunt prafuite, este destul de trist ca primul lucru care iti sare in ochi cand vii cu barca in Sulina este tocmai aceasta cladire si vapoarele ruginite care asteapta sa fie date la fier vechi. Zici ca intri intr-un oras fantoma, dar imediat se schimba lucrurile la numai cativa metri cand dai cu ochii de blocurile noi si cochete si de cladirile cu arhitectura interesanta.
          Deoarece dimineata imi fusese foarte frig am amanat fotografiile de pe drum pentru intoarcere. Din sutele de poze nu am putut alege decat cateva... putine deoarece de la miscarea barcii majoritatea au iesit in ceata.
         Gandisem initial sa fac poze in fiecare sat prin care trecem de-a lungul drumului pana acasa. Stiti si voi ca de cele mai multe ori socoteala de acasa nu prea se potriveste cu cea din targ asa ca dupa ce am selectat fotografiile planul meu s-a dat peste cap.
        Andrei dupa ce am iesit din oras s-a culcusit in loc'sorul lui si a dormit adanc leganat de valuri pana acasa, asa ca nu a mai simtit emotiile cand treceam pe langa imensele vapoare.


        Zgaltatiti de valurile lasate in urma de vapoare si barci, cu toata viteza ne apropiam de casa. Deja cand am ajuns la Maliuc, comuna noastra, simteam clar ca ziua se incheie, revenim cu picioarele pe pamant si ne vom relua activitatile obisnuite.
        Despre Maliuc nu va pot spune prea multe deoarece nu am fost tentata niciodata sa cobor din barca sa il vizitez. Din cate am inteles este frumos. Mie mi se pare foarte fain sa locuiesti in blocurile de pe malul Dunarii si sa vezi vapoarele trecand in fiecare zi, nu ca mie mi-ar lipsi acest lucru avand in vedere ca Dunarea trece prin fata casei noastre. :D
        Dupa cateva minute am ajuns in Partizani. Am coborat toate lucrurile din barca, iar Andrei nici nu se clintea. La cat de mult a stat in apa si a alergat cred si eu ca nu mai voia sa se trezeasca. S-a lasat convins pana la urma doar din cauza gandului ca daca ramane acolo il vor manca tantarii. Indata ce a simtit pamantul sub talpi parca s-a incarcat cu energie si a inceput sa misune din nou de parca ziua abia incepea pentru el. Nu a durat prea mult si dupa un dus caldut a cazut la datorie rapid pana dimineata.
       A fost o zi superba si de abia astept sa avem ocazia sa o repetam. Mi-a lipsit marea enorm... Anul trecut nu am putut sa o vedem, iar acum am profitat si am savurat din plin fiecare moment.
        Asta a fost povestea zilei de sambata... Va doresc sa aveti o zi minunata!

6 comentarii:

  1. Great post, fantastic photos:) Greetings

    RăspundețiȘtergere
  2. Welcome to my blog! Thanks!
    Thank you for your comment!

    RăspundețiȘtergere
  3. Sa va fie de bine , dragilor! Ce bine de voi sa aveti si Delta , si Dunare si Marea Neagra...minunat!Fotografiile sunt minunate si vin sa completeze foarte bine povestea scrisa de tine.
    Tare imi doresc sa ajung la tine si sa mananc peste preparat de tine.Tinem pumnii si , poate vreodata in viata asta , voi ajunge sa va vad ,sa va vizitez! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim!
      Si eu imi doresc sa vii la noi si sa ne cunostem altfel decat virtual. Cine stie? Poate vreodata ti se nazare de vreun drum mai lung si te hotarasti sa treci si pe aici.

      Ștergere
  4. Foarte frumos! Multumim ca ai impartasit cu noi experienta mini-excursiei :). Te astept la provocarea lunii august, macar cu cateva pozici :). O sa mai organizez una si in septembrie.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu multa placere! Ce ma bucur ca mai faci una in septembrie! Chiar speram acest lucru deoarece mi-a placut foarte mult ideea. Aveam de gand ca in septembrie cu acordul tau sa reiau temele din august si sa ma apuc de ea.
      O zi frumoasa!

      Ștergere