vineri, 29 noiembrie 2013

Traditii de Sf. Andrei

       Buna dimineata!
       Maine va fi Sf. Andrei. Avem un sarbatorit in casa si anume copilutul nostru drag Andrei. Numele i l-am ales pentru ca ne placea amandurora (si mie, si sotului) si in plus pe sotul meu trebuia sa il cheme asa. De emotie sau nu stiu de ce socrul meu cand l-a declarat i-a pus numele Adrian. Mai tarziu am observat ca Andrei era un nume la moda in perioada cand s-a nascut baietelul nostru si ca sunt foarte multi copii cu acest nume. Oricum se spune ca numele este predestinat si are o anumita semnificatie pentru fiecare in parte.
       Sunt multe traditii populare care se respecta in tara noastra si majoritatea sunt tinute in ajunul acestei sarbatori. Anul acesta mi-am propus sa respectam si noi traditia cu graul incoltit.

Am preluat de AICI cateva:

Ritualul cu grâu
În ajunul sărbătorii Sfântului Andrei, cel care deschide luna darurilor, este de bun augur ca, în fiecare cămin, fiecare membru al familiei să pună grâu la încolţit. Farfurioarele cu grâu trebuie aşezate lângă o icoană a Sfântului Andrei. Dacă nu aveţi o astfel de icoană, puteţi confecţiona singuri din carton o cruce în formă de X. Grâul se pune la încolţit în pământ de flori în ajunul sărbătorii şi până a doua zi la ora 24. Grâul se udă cu puţină apă la un interval de două zile, până în ziua de Anul Nou. Atunci grâul să-l daţi păsărilor, să nu-l aruncaţi la gunoi. Ritualul acesta anticipează cât de prosper va fi anul următor pentru fiecare membru al familiei. Dacă grâul creşte verde şi des, atunci persoana care l-a pus la încolţit va avea un an bun cu bani, cu sănătate deplină şi multe împliniri.
Boabele de grâu şi sarea combat blestemele
Pentru a scăpa de efectul blestemelor, în ajunul sărbătorii, în multe zone din ţară se practică un ritual cu boabe de grâu şi sare: În jurul unei grămăjoare cu boabe de grâu se presară sare grunjoasă; cu o lumânare aprinsă se încălzeşte sarea ; apoi, persoana care practică ritualul ţine palma dreaptă deasupra acestei grămezi şi spune o rugăciune, rostită frevent în familia respectivă. În final, persoana spune: „Cu această rugăciune, cu grâu şi cu sare, simbolurile sporului şi ospeţiei, mă eliberez de toate relele şi blestemele trimise de duşmanii ştiuţi şi neştiuţi asupra casei mele, amin!".
Cum se alungă ghinionul în noaptea Sfântului Andrei
În tradiţia populară, noaptea Sfântului Andrei este considerată Noaptea strigoilor, a persoanelor care au trecut în nefiinţă şi nu-şi găsesc liniştea. În acelaşi timp, în această noapte, spiritele rele poposesc în casele oamenilor şi aduc pagubă şi boală. Pentru a-şi proteja familia şi animalele din gospodărie, femeile ung uşile şi ferestrele casei cu usturoi. Potrivit tradiţie, în casele în care gospodinele nu practică acest ritual, pe parcursul anului următor, se abat tot felul de nenorociri.

În unele judeţe din Muntenia se mai practică un ritual cu usturoi: la grinda casei sau la fereastră se agaţă câte o funie pe care sunt înşirate multe căpăţâni de usturoi. În timp, s-a constatat că, gospodarii care au făcut acest ritual an de an, au avut parte de spor în muncă lor şi bolile au ocolit casa lor.

Vineri seara, în ajunul sărbătorii, este bine ca fiecare gospodină să întoarcă cu gura în jos toate vasele în care se pregăteşte şi se păstrează bucatele în căminul său. Acest obicei se practică pentru alungarea spiritelor rele, obişnuite să fure în această noapte belşugul din casele în care se strecoară.

Mai ales în mediul rural, unde se face foc în sobe, gospodinele scot cenuşa caldă din sobe şi o aruncă la gunoi, pentru ca strigoii să nu se adăpostească la căldură şi să rămână acolo tot anul.

De asemenea, în ajunul sărbătorii se aprinde candela şi se lasă să ardă şi în ziua praznicului.

În familiile şi în localităţile unde necazurile sunt tot mai numeroase, în special în Basarabia, în Moldova şi în Transilvania, gospodarii aduc în casele lor o icoană a Sfântului Andrei, pentru a alunga duhurile necurate, bolile şi paguba. Icoana trebuie sfinţită la biserică în ziua praznicului.

La ţară, îndeosebi bărbaţii poartă o funie cu usturoi la brâu toată ziua. Potrivit tradiţiei, practicarea ritualului îi apără de boli pe membrii familiei, alungă primejdiile din gospodărie şi aduce peţitorii în casele unde sunt fete de măritat.

În această zi, nu se împrumută nici un obiect din casă; în mediul rural mai ales, se fac descântece pentru recuperarea pagubei şi a obiectelor pierdute .

Tot în ziua praznicului, gospodarii împrăştie pâine în curtea casei, pentru ca duhurile rele şi strigoii să aibă cu se să se hrănească şi să nu mai intre în casele oamenilor.
Prognoze pentru recolte
Dacă în noaptea Sfântului Andrei este vreme bună :senin şi cald , va urma o iarnă blândă; dacă va fi ger, va urma o iarnă lungă şi grea.

Pentru afla care sunt lunile ploioase şi cu grindină , în cursul anului viitor, gospodinele pun în cămară 12 cepe pe care le numerotează: prima ceapă reprezintă luna ianuarie, a doua luna februarie etc. Cepele care se strică reprezintă lunile ploioase, când cade şi grindină. În schimb, cepele care au încolţit reprezintă lunile favorabile recoltelor bune.
De Sântandrei îţi afli ursita
Tinerele necăsătorite prepară în ajunul sărbătorii „Turtica de Sfântul Andrei". Aluatul se prepară din următoarele ingrediente: făină de grâu, apă, multă sare şi turta se coace pe plită. Turta se mănâncă în acea seară, după ce tânăra adresează o rugăciune Sfântului Apostol, să-i fie de folos. Băiatul care apare în visul tinerei şi îi aduce o cană cu apă, care să-i potolească setea, în anul ce vine o va cere de soţie.

Tradiţia spune că fetele care vor să-şi cunoască ursitul este bine să respecte un ritual simplu: să pună sub pernă un pieptene şi o oglindă. Dacă tânăra se va căsători până la praznicul Sfântului Andrei din anul următor, aceasta va visa un tânăr care vine în casa lor. .
Colacul magic
Pentru aflarea ursitei, se practică ritualul colacului magic: Din aluat dospit, se face un aluat, iar în mijlocul acestuia se pune un căţel de usturoi. Colacul se păstrează la căldură ( nu se coace în cuptor). După o săptămână, dacă în mijlocul colacului va răsări un fir verde de usturoi, fata care a preparat colacul se va căsători, în curând, cu un băiat harnic.
Pentru ca pomii să rodească
În ziua praznicului, în livezi se lipesc cruci făcute din ceară pe scoarţa pomilor care nu mai dau rog bogat. Se spune că acest ritual întoarce rodul la toţi pomii fructiferi neroditori din livada respectivă. .
Un leac pentru sporul laptelui
Sporul laptelui este o tradiţie străveche, respectată cu străsnicie în mediul rural. La ţară, în ziua acestui praznic se îngroapă în grădină un drob de sare şi o oală de lut umplută cu untură. Doar în ziua praznicului de Sf. Gheorghe, se dezgroapă cele două „leacuri". Se amestecă untura cu sarea şi cu această pomadă gospodinele ung ugerele vacilor, zile în şir, până se termină „leacul". În lumea satelor, există convingerea că ritualul alungă farmecele făcute pentru ca vacile să nu aibă lapte.
Ritualuri pentru sănătate
În ajunul sărbătorii, gospodinele fac o pâine mare, o pun pe un ştergar alb, iar lângă pâinea mare şi rumenă se aşează o monedă de argint. Împlinind această datină, cu pâine proaspătă care este simbolul belşugului, în acea gospodărie va fi belşug, sănătate şi armonie, spune tradiţia populară.

Un ritual pentru sănătate se practică îndeosebi în Muntenia şi în Oltenia : în ajunul praznicului, gospodinele prepară bucate care conţin usturoi şi le oferă oaspeţilor şi sărbătoriţilor: tradiţia spune că toţi vor petrece cu bine iarna, fără probleme de sănătate. Unii credincioşi ajunează în această zi, pentru ca iarna să fie blândă, copiii familiei să aibă noroc în carieră şi toată familia să se bucure de longevitate şi de sănătate deplină.
În popor, de Ziua lupului, gospodarii nu se duc în pădure
Lupul este sprinten în această zi; este singura zi din an când lupul reuşete să-şi întoarcă gâtul. De aceea, în zonele de munte, gospodarii nu se duc în pădure după lemne şi păsările rămân închise în coteţe pentru a scăpa de primejdie.

SURSA

6 comentarii:

  1. Multumim Catrinel! Foarte interesante! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Heeei , daaa....Chiar ma intrebam in dimineata asta ,in gand , oare cand e sfantul Andrei?Azi sau maine....???Eram sigura ca voi gasi aici raspunsul... :))))
    Frumoase sunt traditiile romanesti....si multe popoare au traditii legate de zei si sfinti de ai lor!E minunat ca ai reamintit despre ele!
    Andrei este si pentru mine un nume la superlativul absolut , alaturi de Mihail. Imi plac ambele nume de baieti...imens de mult.Si un alt nume care imi place la fel de mult este Vladimir.
    Se pare ca si in '68 , cand m-am nascut eu , a fost un an pentru "Ana-Maria"...sunt multe doamne numite asa , de varsta cu mine....ca si Cristina , tot pe atunci era la moda.
    Sa aveti o vineri frumoasa si...in avans , un LA MULTI ANI si SA TRAIASCA CU NUMELE !!! , lui Andruska soricelul! :)) Sa fie sanatos si bucuros! Si sa serbati frumos! :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :) Ce mai conteaza o zi?
      Si mie imi place mult Vladimir, dar nu ii place sotului. si mihail suna frumos... nu Mihai. :D
      Multumim!

      Ștergere
  3. La multi ani ! lui Andrei. Sa fie sanatos, sa aiba noroc si sa va faca multe bucurii.
    Frumoase traditii. Multumim pentru informatii. Pacat totusi ca in mediul urban a disparut aproape complet interesul pentru respectarea traditiilor noastre (cel putin la noi).

    Consuela

    Consuela

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc!
      Ei! Nici cu mediul rural nu mi-e rusine caci nici aici nu se mai tin traditiile.
      O zi cat mai frumoasa!

      Ștergere