miercuri, 5 noiembrie 2014

Ciorapei... Amintiri...

Nu-i asa ca suna mai dragut ciorapei decat sosete (chiar daca sunt masura 38)? :))
Pe cele 5 andrele facute de sotul meu asta am... ciorapei . Pe unul l-am terminat si mai am sa ii fac cusatura de la degete, iar la celalalt am ajuns la calcai.
L-am lasat necusut fiindca nu stiu sigur daca imi ajunge ghemul de ata si in cazul in care nu ar fi destula sa pot desface acel ciorapel mai usor ca sa ii adaug o culoare noua in completare.

Am spus eu mai demult cum mi-a facut Adi andrelele din electrozi pentru sudura


Ideea mi-a venit aducandu-mi aminte de mamaia mea care i-a dat unui vecin spitele de la o umbrela sa i le taie si sa i le ascuta ca sa ii faca andrele. Sunt sigura ca toti ne-o amintim pe bunica tricotand sosete, cu ata dupa gat. Unii dintre noi mai avem vreo pereche facuta de ea uitata prin vreun colt de dulap. Toate puloverele sau lucrurile din lana devenite inutile le desfacea cu rabdare de fier si din ele tricota ciorapi. Cateodata aveau niste combinatii de culori foarte interesante ca sa nu zic ciudatele :)), dar tare mai tineau cald. 
La bunica imi zboara gandul de fiecare data cand montez ochiurile pe cele 4 andrele si imi apare in minte imaginea ei foarte clara stand la matusa mea acasa, in camera cu soba, aplecata, concentrandu-se la numarat, soptind usor. Desi era deja batrana tare, nu purta ochelari cand tricota si nici cand se uita la televizor... doar cand citea vreun ziar cu o data neimportanta, caci se intampla sa fie vechi si de un an... adus de cineva acasa pentru aprins focul, purta ochelarii ei cu rame groase negre. Ii mai purta cand citea carti cu povesti. Nu ne citea noua caci eram deja mari, ci citea asa... pentru ea. Cand era ea mica cred ca doar a auzit povesti. Nu cred ca le-a citit. Citea mereu si prospectele de la medicamentele ce le scotea din pungi foarte fosnitoare dimineata devreme cand ti-era somnul cel mai drag. Acum zambesc duios cand imi aduc aminte, dar tare ma mai suparam atunci... Si uite asa din amintire in amintire mi se face iar pofta de cartofii copti in soba cu care ma astepta in fiecare zi cand veneam de la scoala. Nimic nu se compara cu aroma cartofilor cu coaja arsa si neagra taciune...
Amintiri... si inca cate! 
Stiu eu sigur ca acum am mai starnit pe cineva sa isi aminteasca de mamaie (nu-i asa Iuli?) si mai mult ca sigur cineva se abtine sa dea apa la soricei, daca nu o da deja (nu-i asa mama?).


Voi ce amintire draga aveti cu bunica voastra?

Ca in fiecare miercuri voi participa la Yarn Along.

Sa aveti o zi minunata! 
Va pup!

5 comentarii:

  1. Draga mea draga, eu si acum tricotez cu firul dupa gat cum m-a invatat mamaia Maria (am avut mai multe mamai fiindca tata a ramas orfan de mic si l-a crescut bunica lui cu matusile, deci toate matusile lui au fost mamai pt mine, dar Maria sau Marisca cum ii ziceam eu, mi-a fost CEA mail draga) Imi amintesc foarte bine carpeta din perete, tesuta cu lana vopsita in casa, lampa facuta dintr-o sticla cu fundul taiat care atarna de un lantisor in perete, soba cu plita pe care puneam paine la prajit, castronul vesnic plin cu mere ionatane zbarcite in miez de iarna, chiselnita transformata in cutie pentru nasturi, nasturi pe care eu ii varsam pe pat cand eram mica si-i aranjam dupa culoare, marime, faceam am trenulete...ei, si multe, multe altele lucruri imi amintesc. Cel mai rau imi pare ca acum mimic din toate astea nu ma exista, pe locul fostei case batranesti un fost director de banca (falimentara) a trantit o magaoaie de casa, fara geamuri, cu un gard imprejmuitor de doi metri, nu cumva sa vezi ceva in curte, a taiat pomii fructiferi (am in nas mirosul de pere coapte plesnite pe caldaram, la care vin albinele cu zecile) si a pus ornamentali, eu am numit-o "moara".
    Dar hai sa nu scriem un roman aici can ne apuca zmiorcaiala si nu e bine asa de dimineata. Te imbratisez cu drag, omule frumos!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Frumoase amintiri... duioase.
      Si eu te imbratisez cu drag! :*

      Ștergere
  2. Ce frumos ai scris despre bunicuta ta ca dintr-o poveste. Despre ziar...m-am trezit ca nici pentru mine data nu e importanta si eu citesc ziare pe care le gasesc:))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu am inca o bunica care lucreaza foarte frumos si face niste modele complicate doar privind ceva lcurat, fara scheme, tare as invata sa impletesc. Am incercat sa deslusesc o schema ff simla dar n am reusit si am abandonat ideea. Imi plac mult sosetele tale:*

      Ștergere
    2. Ce norocoasa esti!
      Eu nu mai am bunica... Una singura am avut. Ce le mai admir eu pe femeile ce iau un lucru in mana, numara ochiurile si imediat iti zic de unde ii inceput, cum a scazut etc! Anul acesta si anul viitor mi-am propus sa invat sa tricotez mai complex. Nu abandona!
      Multumesc!

      Ștergere