marți, 4 noiembrie 2014

Prioritati...

... in casa aceasta vor fi zambetele, pupacelile, imbratisarile...

...raspunsul la curiozitati, pauzele cu Dei in brate, cu tata in brate, statul de vorba cu Diiutzu, raspunsul la miile de intrebari, joaca, cititul de povesti, lectiile frumoase si amuzante...


... bucuriile, timpul petrecut fumos in trei... 

Restul? Restul nu este atat de important si suporta amanare; copilaria plina de suras a lui Dei nu. Restul trebuie facut printre picaturi si cand este timp, nu invers.


Pe zi ce trece vedem cum creste, cum ne aluneca si se face om mare, independent. Acum este momentul sa profitam de buzite dulci pupacioase, manute intinse pentru imbratisat, copilut caldut ce se culcuseste in brate,de nevoia mare de a fi mereu cu noi, de vorbitul non stop (va veni o vreme cu liniste prea apasatoare si un bine aruncat peste umar in drum spre camera lui), de nevoia lui permanenta de a sti si de a afla... de atatea lucruri minunate care se duc si nu se mai intorc...

Va pup!

16 comentarii:

  1. Asta da atitutdine sanatoasa! Imi place!

    RăspundețiȘtergere
  2. ce frumoasa atitudine! deja si fiica mea e din ce in ce mai independenta.

    In poza cu punga ce astepta sa pice?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Astepta sa ii arunce niste colegi fructe de paducel.

      Ștergere
  3. Da,Catrinel,ai mare dreptate...este foarte pretios timpul petrecut cu copilul,de aceste clipe minunate isi va aduce aminte cu placere peste ani...asta incercam si noi sa facem:sa petrecem frumos ,sa fim cat mai mult impreuna,sa invatam...Te pup!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vine repede momentul cand va vrea sa fie cu prietenii, singur si mai putin cu noi ca asa e in firea lucrurilor. Si eu!

      Ștergere
  4. Asa ii yic si eu sotului meu. Acum e timpul lor, timpul nostru de a fi impreuana. peste noua ani pleaca de acasa :(

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Copiii nu ii facem pentru noi. Desi spunem si vrem nu sunt in totalitate ai nostri. Ei apartin lor insisi, vietii, societatii...

      Ștergere
  5. Cam asa gandea si mama mea:), pacat ca eu nu pot fi asa natural:). Minunat te-ai gandit, sa-ti ajute Dumnezeu:*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nici eu nu pot, dar trebuie si ma straduiesc din rasputeri. Sa ne ajute Dumnezeu!

      Ștergere
  6. :* Foarte frumoasa postare si hotarare!
    Iepurasul pentru Andrei e asa cum ai spus ca va fi: micut si dragut, tipic "soricesc".

    RăspundețiȘtergere
  7. Exact la asta ma gandeam zilele acestea, numai ca am scris in minte. Stef se detaseaza voluntar de membrii familiei care il ignora si incerc sa-l apropii de ei, dar copilul are vointa proprie si nu pot. Asa ca noi, parintii, incercam sa-i facem copilaria cat mai frumoasa. La cat e de lipicios si de pupacios cu noi, sper ca facem treaba buna,
    Ai mare dreptate.Este o decizie foarte inteleapta. In orice, baza trebuie sa fie puternica, radacinile trebuie sa fie sanatoase, altfel ...... In aceste momente nimic nu este mai important decat noi 3.
    Concluzionez ca gandim cam la fel si ma bucur pentru puii nostri ca au asa niste parinti.
    Mult succes.
    Te imbratisez.
    Consuela

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :) Ce dragut ai spus ma bucur pentru puii nostri ca au asa niste parinti. :D
      Si eu te imbratisez!

      Ștergere