miercuri, 27 mai 2015

Pedaland cu Andrei ;)



















Da... o postare cu muuuulte fotografii. :D

I-am spus lui Andrei ca voi merge si cu el la plimbare cu bicicleta, iar eu cand ii fac lui o promisiune, ma dau si peste cap sa o indeplinesc. Daca nu sunt sigura de reusita doar spun, dar nu folosesc cuvantul promit. Increderea intre noi cred ca e cel mai de pret lucru si doar asa pe viitor voi reusi cateodata sa il feresc de necazuri.

Recunosc ca plimbarea pe drumul pe care circula si masini nu a fost la fel de relaxanta ca atunci cand eram singura sau cu fiica prietenei mele, care e o domnisoara in toata firea. E drept ca a fost si o zi destul de aglomerata fiindca au trecut mai multe masini decat ma asteptam. Avantajul acestui drum este ca poti vedea o masina de la foarte mare departare, asa ca ai timp de reactie, insa tot nu m-am simtit perfect in largul meu cu puiucul dupa mine. In plus se cunoaste ca au inceput sa circule tractoare pe acest drum deoarece la o diferenta de numai cateva zile deja parte din drum este usor denivelat si se simte din plin.
Dupa ce ne-am sfatuit am decis ca este mai bine sa mergem pe drumul de pamant din camp desi riscul sa facem pana era mai mare si ne cam zgaltaia din cauza faptului ca pamantul este crapat de la seceta. Pentru mine a fost muuult mai relaxant si probabil data viitoare tot pe aici vom merge. Andrei nu s-a putut decide unde i-a placut mai mult si a fost oricum foarte incantat si mandru de cat a pedalat asa ca nu il va deranja alegerea mea.
Cand am plecat eu i-am spus sa nu se indeparteze de mine, inchipuindu-mi ca va face precum un calut naravas, iar el si-a facut griji ca eu nu mai stiu asa de bine sa merg pe bicicleta si ne vom tarai ca melcii. :)) A fost foarte vesel cand a vazut ca si mie imi place la fel de mult cat ii place lui sa dau repede din pedale si ca reusesc sa tin ritmul lui, ba mai mult sa il si intrec.
In prima parte pauzele au fost un pic mai dese deoarece nu isi dorea sa ne intoarcem foarte repede acasa, dar cand a inteles ca nici eu nu vreau ca plimbarea sa se termine curand si ca mai avem destul a cerut sa ne oprim doar pentru apa. Pauza cea mai lunga a fost pe malul Dunarii unde a facut ce ii place lui cel mai mult... A aruncat cu pietre fara sa ii spuna cineva sa inceteze fiindca sperie pestii, fiindca este prea pe marginea apei sau ca pietrele trebuie sa stea pe drum.
M-am bucurat foarte tare ca singur si-a reamintit ce am discutat anul trecut despre cereale (grau in special). Si aceasta plimbare am folosit-o sa mai discutam despre plante, animale si sa observam cat mai multe lucruri din ceea ce ne inconjoara.
Puse toate laolalta, plimbarea aceasta a fost grozava si sper sa facem cat mai multe de acest gen.

Inainte sa inchei vreau sa va arat motivul pentru care Andrei a plans ieri:


A plans cu lacrimi adevarate, ce i se rostogoleau pe obrajori deoarece nu l-a vazut si el in realitate fiindca era plecat la mamaie. Eu cand l-am vazut pe teposul acesta hotoman, care mananca pui, am alergat intr-un suflet dupa aparat ca sa i-l pot arata si lui Andrei cand vine acasa, dar ce sa vezi? Mai rau am facut. :)) E bun totusi de studiat cand ii va mai trece supararea.

Gata! Sper ca v-a incantat plimbarea noastra, ca pozele v-au placut si ca nu v-ati plictisit. ;)
Va pup(am)!

14 comentarii:

  1. Imi place ce vad in poze , iar Andrei imi incanta intotdeauna sufletul... :)
    Deci hotomanul a plecat???

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc! :)
      Da.... Am senzatia ca vecina l-a ajutat un pic sa plece mai repejor. :))

      Ștergere
  2. Uau...si eu as fi plans in locul lui Andrei. Ma bucur ca ai pus poze cu catina. Deodata mi s-a umplut mintea de mirosul de catina de la mamaia, mi-am adus aminte de Patlageanca. Multumesc mult de tot! Aici sunt atatea trasee de bicicleta, dar din pacate nu stiu sa merg cu bicicleta. Cred ca voi invata deodata cu Albert. O zi placuta, de fapt seara la tine!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu cand l-am vazut am fost trista ca nu e si el sa il vada live.
      Daaaa... cum rupeam crengi si ne bateam cu ele ca sa ne aparam de tantari,nu? :)
      Sa inveti daca ai ocazia ca tare-i fain!
      Va pupam!

      Ștergere
  3. Super- super postarea ta, cu poze numai una si-una :)
    Pupam familia de soricei!

    RăspundețiȘtergere
  4. Ce poze faine! Pufulita roz e salbatica? eu credeam ca cine stie ce arbust ornamental exotic este:)). Andrei este asa strengar si fain si campul numai bun pentru o plimbare:). Mununat:) - e putin diferita de plimbarile noastre dintre blocuri:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da , e salbatica. In zona noastra se gaseste peste tot si are un miros superb. Pare pufoasa datorita florilor. Am vrut sa caut mai multe detalii si nu prea am gasit. Apar imediat informatii despre catina alba si chiar confuzii intre cele doua.
      Doar putin diferita... :D

      Ștergere
  5. Asta da copilarie fericita! Ma bucur pentru Andrei. Noi ne-am saturat de blocuri ca de mere acre.
    Sunt foarte frumoase pozele, dar nu pot sa nu observ ca pamantul este foarte" insetat", din pacate.
    Pupici
    Consuela

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cand vin momentele in care am indoieli daca fac bine prin faptul ca nu incerc sa imi conving sotul sa ne mutam la oras, ma uit la pozele astea si stiu ca am facut deocamdata alegerea buna.
      Daaaa.... E tot pamantul foarte, foarte crapat.
      Te pup!

      Ștergere
  6. sa va fie de bine plimbarea!!! ce frumoase poze...ce dor de duca ne apuca privind la ele :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Spor la pedalat sa aveti amandoi!

    RăspundețiȘtergere