sâmbătă, 14 noiembrie 2015

Despre una...despre alta...despre noi

AVERTIZARE: urmeaza multe fotografii. ;)













Joi a fost o zi superba cu mult soare si cu temperaturi ridicate. E derutant caci daca nu ar fi minunatiile acestea de culori tomnatice as zice ca este primavara.
Daca tot era soare m-am dus sa il iau pe Andrei de la scoala si daca tot am ajuns pana acolo, am vorbit cu doamna. Vestile nu au fost grozave caci mi-a zis ca este cam neatent, cam galagios in ore, se misca tot timpul, vorbeste, se foieste, cere la toaleta, merge prin clasa... El e un copil energic, care are nevoie de provocari si de organizare. Tot ce este haotic il face sa fie si mai energic, si mai nelinistit. Dar as prefera acum sa nu intru in detalii legate de scoala caci soarele straluceste prea frumos. :)
Mi-am pus casca in ureche si am pornit la drum. Am mers mai mult decat de obicei si cred ca a fost cea mai relaxanta iesire. M-am lasat purtata de muzica, de culori, de ganduri si am incercat sa uit de tot. Am oscilat intre a merge sau nu din cauza a ceea ce am vorbit cu doamna, dar am hotarat sa discut cu Andrei, sa gasesc alte metode de a-l face sa inteleaga ca nu e ok ce face in ore, in loc sa il pedepsesc si sa il las acasa. Era prea frumos si zile dintr-aceastea nu cred ca vor mai fi multe pana la primavara. Pe de alta parte oricum radacina problemelor e altundeva si nu la Diiutu, de aceea nu ma pot supara foarte tare pe el, ci doar cat sa ii arat ca nu e cazul sa fie obraznicut si doar pentru a nu incuraja un comportament nepotrivit, nu ca nu ar avea in mare parte dreptate.

Mai am un pic si termin vestaaaaa! De abia astept. Nu am mai simtit la vreun proiect ca merge asa de greu si plictisitor. Nu stiu de ce.... :(

Lucrez din cand in cand de acasa si e ok asa. Desi nu am crezut ca voi zice acest lucru, abia astept sa vina primavara si sa ma reintorc in camping.

Pupici si mari, si mici!

16 comentarii:

  1. Foarte frumoase plimbarile voastre, asa pitoresti, parca sunt din povestile dspre viata la tara:), varianta moderna. Cred ca Andrei se pictiseste la scoala de e obraznicut si e si normal daca spui ca se lucreaza cu mai multe clase simultan:), probabil doamna lucreaza cu precadere cu clasa mai mare:). Imi plac mult tenisii tai:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Tocmai de aceea nici nu stiu cum sa fac. din plictiseala face cele mai multe prostii.
      Multumesc! Vrea si Andrei tot rosii. ;)

      Ștergere
    2. :) Ce fain si eu vreau sa iau si mei si Ilincai;)

      Ștergere
  2. Gata, mi-ai făcut poftă, mâine plec în drumeție. Sper sa nu plouă!

    RăspundețiȘtergere
  3. Foarte frumoase pozele!!! Profitati de vremea bune. Si la noi e cald pentru noiembrie. Dar soseste coana iarna cat de curand, cu troienile ei.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Brrrr! De asta mi-e frica. Cand e toamna asa de lunga urmeaza o iarna cam friguroasa. Sa vedem... De Andrei mi-e mila ca in scoala nu au caldura cum trebuie.
      Va pupacim!

      Ștergere
  4. Munca in plus ar rezolva problema plictiselii cred eu,la clasele simultane un rol important il are si munca independenta pentru ca inv lucreaza pe rand cu fiecare clasa,sunt sigura ca o sa gestionezi cum trebuie aceasta situatie.Ce simpatici tenisi ai,am si eu de cativa ani buni,dar nu i-am luat in picioare de o gramada de vreme.Pupici!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Carmen sunt atatea de spus! Am promis ca blogul va fi un loc frumos si linistit si vreau sa il las asa caci daca ti-as povesti...
      De ce sa gestionez eu? :)
      Au fost greu de purtat pana s-au lasat un pic, dar dupa aceea au fost super. Ii spal in masina si arata ca noi de fiecare data.

      Ștergere
  5. Of ca tare e greu cand ajung in etapa asta! Ai ales foarte bine sa iesiti la plimbare - el chiar are nevoie sa se miste.
    Ca incurajare: sa stii ce in 2-3 ani lucrurile se mai aseaza. Tot o sa se foiasca si n-o sa aibe stare, dar foiala asta o sa fie mai "in soapta".
    Munca in plus nu-i ajuta la varsta asta - decat daca implica miscare si, de cele mai multe ori, cadrele didactice se feresc de acest aspect (nu-i un repros pentru invatatori, ii inteleg, dar asta nu inseamna ca e vina copilului)

    Sa iesiti si la iarna (chiar daca e frig). :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Tot ies in speranta ca isi consuuma energia, dar parca mai multa capata :)).
      E bine... "in soapta" e bine.

      Sper sa am ambitia sa ies si iarna.

      Ștergere
  6. tiii, ce faine pozele!! Ce dor de duca:)

    si la fiica mea la scoala e foiala (si deja sunt clasa a2a) - dar anul asta au o super madame ce reuseste sa le tina atentia la toti 26 (au plecat 2 colegi). Ce e foarte fain la madama asta e ca pune si copiii sa lucreze impreuna, astfel ca fiica mea ajuta pe altii la calcule; sau le da cate o fisa de lucrat (citit, colorat, desenat etc)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc!

      Doamna e obisnuita ca pe vremuri cand respectul era impus doar de varsta si functie, nu se castiga de catre cadrul didactic si cu copii ce stau smirna in banci cu mainile la spate eventual... Problema este ca repsctul e foarte scazut si se cere prin urlete, buseli, tranteli, iar copiii sunt foarte plictisit si de ce sa nu recunosc? obraznici.

      Ștergere
    2. Uof, cat madame nu isi schimba creierasul....
      Inca o data consider ca un om poate face diferenta...

      Ștergere
    3. Nu are cum deoarece considera ca metoda invatarii prin joc o adevarata poveste de groaza, iar respectul oferit de maturi copiilor o comedie, o absurditate.
      Daaaa....

      Ștergere