sâmbătă, 1 aprilie 2017

Jurnal

O imagine...  Ursulica il insoteste pe Andrei peste tot inca de cand era el bebe de doar o luna-doua. L-a primit in dar de la verisoara mea si este jucaria lui de suflet, pe care o trateaza ca si cum ar fi vie. El e un copil foarte... realist, care nu crede in Mos Craciun, zane si stie ca pe copii nu barza ii aduce, dar Ursulica este prietenul lui. 
Cand am fost la Sfintu Gheorghe, la intoarcere l-a uitat pe vapor si nu si-a dat seama decat in momentul in care trebuia sa mearga la culcare si atunci... :( Plangea de ti se rupea sufletul. Daca noi in general nu il lasam sa se miorlaie de data aceasta si eu, si sotul am amutit si incercam doar sa il consolam. Cand s-a pus in pat a zis ca spera sa ii fie bine acolo unde este. Au inceput sa mi se invarta rotitele cum sa fac sa il recuperez. Asa ca am rugat-o pe mama sa ia legatura cu prietena ei, care sa il roage pe sotul ei (fiindca el conduce unul din vapoarele ce merg catre Sulina) sa incerce sa vada poate baietii de pe vaporul cu care am venit noi acasa l-au gasit si nu l-au aruncat. Sa vezi ditamai omul care se duce si le spune ca isi vrea ursuletul inapoi e o imagine simpatica, nu? Luni de abia asteptam sa ii spun ca Ursulica e pe maini bune si joi il voi recupera. Are incredere in Daniel (eroul nostru ;) ) si important era ca e in siguranta, asa ca a avut rabdare.
Ieri dimineata mi l-a adus si l-a pus pe birou ca sa stea cu mine ca a stat prea mult timp singur. Toata ziua s-a uitat la mine cam... ciudatel cu ochii aia brodati de mine. Sunt mai ceva ca Doctorita Plusica! :))

Afara ...este superb. Copacii sunt infloriti, pasarelele canta. Parca, parca e primavara. Inca nu ma hazardez ca vremea nu e foarte stabila.
În casa ... este curat si liniste... foarte liniste.
In bucătărie ... am scos carne de porc si nu stiu ce voi face cu ea.
Mă gândesc ... inca de pe acum cum va fi la serviciu. Sunt niste schimbari in acest an si sper sa le fac fata. Sefa mea e tare simpatica si imi zice ca ea are incredere in mine, ca ma voi descurca, ca experienta din astia doi ani ma va ajuta... ca eu ma pricep... d'astea. Dar stiti si voi vorba aceea: pe prost lauda-l si da-i de munca!. :))) 
Ma mai gandesc cu nerbadare la plecarea noastra la Sfintu Gheorghe!!! Daaa... mai mergem o data luna aceasta. Iu-huuu!
Tot mai des in ultima vreme mi s-a spus ca am cica talent la scris si sa scriu o carte... E un vis secret de-al meu dintotdeauna, dar nu cred chiar asa de mult totusi in talentul meu si mai cred ca iti trebuie niste calitati adevarate ca sa faci asta, dar ma gandesc foarte mult ca mi-ar placea sa scriu...
Mesteresc ...  aceeasi bluza pe care nu am mai pus mana de cand m-am intors.
Citesc ... Ioi! Ce rusine imi e....Nimic in ultima vreme...
Ieri... am fost cu bicicleta si cred ca a inflorit ceva ce nu imi prieste ca am stranutat de mama focului.
A primit Andrei arcul de la mama. Si-l dorea de foarte mult timp. E un arc de incepatori si poate daca ii va placea foarte tare luam unul si mai bun. A inceput sa planga de fericire fiindca se montase mental ca il va primi tocmai miercuri. A fost chiar o surpriza sa il primeasca ieri. arcuri-sageti-tinte.ro s-au miscat incredibil de rapid. E asa de fericit ca la 7 jumatate era in picioare si se pregatea sa iasa afara; el care adora sa doarma. :))
Astazi ... sper sa tricotez un pic, voi face mancare, teme cu Andrei si sper ca ma duc iar cu bicicleta.
Maine... habar nu am ce voi face. 
Ascult ...  de mine in primul rand si abia apoi de restul. In sfarsit am ajuns si la faza asta. In trecut era doar o aparenta, insa acum e o realitate.
Imi plac ...  diminetile prelungite in pijamale pana inspre pranz. 
Imi doresc... foarte, foarte tare ca raspunsul pe care il astept azi cu sufletul la gura sa fie unul pozitiv!!!
As purta...  ciorapi plasa asa:

Sper ca vara asta sa port cat mai mult tocuri d'astea



4 comentarii:

  1. Hei ursulica. Ma bucur ca l-ati recuperat. Si noi il avem pe Teddy. Prima intalnire a lui Andrei cu ursulica... el in pampersi si nimic altceva, o bucatica de baietel.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Avea Pampers ca asteptam musafiri ;) Cat de stangace si emotionata erai! Cat de... obosita eram! :)) Te pup!!!

      Ștergere
  2. Am si eu un astfel de prieten si sunt cu mult mai mare si ca tine :). Il am de ani de zile, il car cu mine chiar si in delegatii. Nu ai idee prezenta lui cat incalzeste camera de hotel rece si impersonala, in desele calatorii. Il car in geanta si daca asteptarea prin aeroporturi e prea lunga il scot si il pun langa mine pe scaun. Ma inveseleste si ma ajuta in momentele de singuratate printre straini. Capitalismul asta ne-a salbaticit si traim marele paradox, ca desi presiunea demografica/aglomeratia a devenit sufocanta prin cele mai multe locuri, noi socializam mai putin ca oricand si ne simtim mai singuri. Asa ca oricand e binevenit un prieten chiar si de plus, daca intr-un fel sau altul de ajuta :).
    Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere