vineri, 30 iunie 2017

Jurnal

Nu stiu ce am, dar in ultimul timp m-am ferit de computer. Petreceam ore in sir in fata monitorului si de cateva zile nici nu l-am deschis. 
O imagine...  Am ales-o intamplator dintre fotografiile deja prelucrate. Sunt vreo suta si ceva care asteapta sa fie micsorate sa le pot incarca pe blog, dar... nu am chef.

Afara ...este umed...ceata. Apa se scurge pe masina si pe biciclete. Dimineata...la cinci soarele era doar o pata galbena in ceata. Hainele s-au umezit pe mine in timp ce citeam pe banca din curte. 
În casa ... e curat si liniste. Se aude tacanitul ceasului de pe biroul lui Andrei. E unul micut, albastru si simpatic. I l-am cuparat dintr-un magazin cu lucruri chinezesti. Au aparut in oras ca ciupercile dupa ploaie. Imi place sa intru acolo si sa ma plimb printre sutele de nimicuri.
In bucătărie ... am facut mult chec fiindca avem oua...muuuulte oua. In ultima vreme am mancat cam necontrolat si incerc sa reintru in ritm. E cald si nu prea se mananca mancare gatita, dar m-am pacalit cu tot felul de prostii si am ros ca un soarece.
Mă gândesc ... la faptul ca uit si ma sperie. Uit unde pun lucruri...daca am spus sau am facut un anumit lucru cu doar cateva minute in urma. E frustrant pentru mine, care tineam minte toate detaliile, toate... chestiile mici si stupide. Ma ingrijoreaza cand ma gandesc la asta si incerc sa nu o fac prea des. 
Mesteresc ... M-am reapucat de ie, dar nu am mai lucrat de cand am fost la balta. Sta intr-o sacosa rosie si asteapta pana vom merge iar acolo. In timp ce coseam pe malul apei m-am gandit ca la final o voi face probabil cadou, iar pentru mine voi  una mai simpla pe care sa o termin mai repede.
 In rest...nu am mai facut nimic. Astazi va trebui sa pornesc masina ca sa ii modific lui Adi niste pantaloni si sa ii cos o vesta pe care a agatat-o. Imi e un pic dor de crosetat. Ma tenteaza sa reiau cu mai mult spor treaba aceasta cu handmadeul si sa incep sa vand din ce fac. 
Citesc ... cum nu am mai citit de ani buni. In trei zile am dat gata doua romane de Agatha Christie si sunt la jumatatea unui roman fain Olive Kitteridge- Elizabeth Strout. Nu am  chef de siropele si ma gandesc ca in biblioteca nu mai am nimic atragator. Prietena mea a plecat si nu mai pot da iama in biblioteca ei.  
Ieri... am vorbit cu Andrei. E plecat la Iasi, la bunici. Din glasul lui mi-am dat seama ca e incantat. Nu isi exprima entuziasmul ca mine si asta ma bucura. Imi place ca este asa rezervat. 
Astazi ... este ziua verisoarei mele Iuliana. La multi ani fericiti, frumosi si spornici Nuni, drag!!! 
Maine... mi-ar placea sa ma trezesc la casuta din balta. 
Ascult ...  in sfarsit liniste. Zile in sir, de cateva saptamani ma dispera radioul unuia din vecini care locuieste peste doua case de noi. M-a innebunit cu muzica populara. Astazi nu s-a mai auzit. Ce binecuvantare!
Imi plac ...  diminetile in care ma trezesc foarte devreme si ma strecor in liniste afara, cand toti inca dorm. Am mult timp de cand ma tot trezesc la 5 dimineata si imi place chiar daca pe la pranz ma simt ca si cum mi-ar da cineva una in moalele capului. Daca m-ar fi obligat cineva sa ma trezesc atat de devreme ar fi fost o tragedie. Daca ma pun la pranz sa dorm glumesc cu Adi si ii zic sa ma lase cam pana pe la 9 dupa amiaza. :))
Nu imi plac  discutiile purtate asa... ca sa nu taci si doar de dragul... amabilitatii. Mi se par inutile si fara sens. Daca nu avem ce spune mai bine hai sa tacem... Sunt momente cand nu am chef sa vorbesc, cand parca mi se opresc cuvintele in gat, cand parca ajung in gura, dar se lovesc de dinti si nu ies.  
Si nu imi plac oamenii care se asteapta dupa un conflict sa ma port ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Adica dupa conflict nu discutam deloc si apoi din senin ar trebui sa ne pupam, sa ne zambim si sa ne prefacem ca ne suportam. Nu pot face acest lucru si nici nu imi doresc sa pot face acest lucru. Ce rost are? ...pierdere de timp si energie. 
Imi doresc... sa imi treaca starea asta ciudata care nu imi da pace. Ma scoate din sarite orice, ma gandesc la tot felul de prostii... De asta si citesc atat: ca sa nu am timp sa ma gandesc...

4 comentarii:

  1. Mulțumesc frumos pentru urări! Weekend plăcut!

    RăspundețiȘtergere
  2. Cred ca pentru Andrei a fost mai greu sa meargă prima dara, acum știe unde merge in vacante. Dragul de el.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E foarte incantat. Are o vacanta plina :)

      Ștergere