joi, 23 noiembrie 2017

Cum?

Va tot amenint cu aceasta postare si tot o aman, dar am zis ca astazi este ziua in care ma... deschid.

Cand am fost insarcinata am luat doar 15 kilograme asa ca la final de sarcina aveam 65. Am scapat de o mare parte din ele la spital, iar ce a mai ramas am dat foarte repede jos, asa ca am revenit la forma initiala rapid. Forma initiala impropriu spus fiindca doar kilogramele erau cele de dinainte, nu si forma corpului meu. Totusi nu ma deranjau nici coapsele mai late si nici burta.

Nu stiu... nu stiu cand m-am ingropat in mancare, tricourile sotului si delasare. Mancam doua, trei ciocolate pe seara, paine in cantitati industriale si cu orice, molfaiam intruna la orice ora.

La un moment dat mergeam din cand in cand in vizita la niste prieteni si cand trebuia sa ma imbrac ma asezam pe marginea patului si plangeam. Probam 5 randuri de haine, oboseam si ma imbracam cu oricare dintre ele fiindca toate stateau la fel de rau.

La ziua prietenei mele m-am imbracat cu ceva in care credeam eu ca imi sta in regula si chiar eram ok eu cu mine. Imi pusesem niste sandale foarte inalte si picioarele nu mai erau niste butucei, un maieu mai lung in spate si cu decolteu. Slava Domnului! de la atata grasime in sfarsit aveam... decolteu. M-am uitat eu in oglinda si mi-am zis ca nu e perfect, dar nu nici rau. De data aceasta nu am mai plans pe marginea patului. Daca de obicei fugeam de poze atunci chiar am stat la fotografiat. Bine am facut. Acelea au ramas pozele mele de referinta caci cand am ajuns acasa si le-am descarcat am realizat de fapt cum sunt. Soc!Soc!Soc! Si nici macar atunci nu am luat masuri pentru ca rapid am uitat de poze si am inceput sa ma mint ca arat in regula dupa ce mi-am gasit o tona de scuze ca sa nu fac nimic in legatura cu asta.

In anul acela m-am angajat barman la campingul din sat. Initial trebuia sa muncesc doar cand erau grupuri si din banii din primul weekend mi-am luat bicicleta. Nu am luat-o cu gandul sa slabesc fiindca eram in perioada cand reuseam cu brio sa ma pacalesc ca arat ...bine. De la a lucra doar cateva zile pe luna am ajuns la a lucra zilnic, cu un program obositor si nu doar ca barman. Nu mai aveam timp sa mananc intruna, stresul si alergatul de colo-colo m-au facut sa slabesc un pic cat sa ma faca sa imi doresc si mai mult.

A venit iarna si ma gandeam serios ce masuri sa iau, cum sa fac deoarece mancarea imi placea enorm, iar sportul deloc si din nou stateam acasa. Am incercat Herbalife. Cred ca numai pretul ridicat ma tinea departe de frigider caci in rest... Sa mananc acelasi lucru cu acelasi gust zilnic la doua mese pentru mine nu era o solutie si mi se acrise de praful ala pana peste urechi. In schimb ceva bun tot a facut fiindca mi-am organizat mai bine mesele si am inceput sa fiu atenta la ce mananc. Am renuntat la paine si dulciuri, la mancatul dupa 7 seara (La naiba! Dadusem o caruta de bani! Macar pentru asta sa lupt, nu? :)) ). Dar tot era ceva aiurea, ceva care nu mergea. Ma cantaream si al naibii ac nu cobora mai mult de un kilogram si un pic, iar uneori se intorcea la loc. Imi era groaza fiindca eu voiam sa scap de 15 kilograme. Era atat de frustrant ca imi venea sa arunc si cantar, si praf si tot!!! Am renuntat la Herbalife, dar si la cantar.

Primul pas il facusem deja fiindca eu vazusem ca am slabit un piculet, deci nu trebuia decat sa ma organizez cumva.  Am inceput sa ma documentez. Am ajuns la concluzia ca intr-adevar cantarul nu imi trebuie fiindca tinta mea este sa arat intr-un anume fel, nu sa am un anumit numar de kilograme si in plus muschii sunt mai grei, dar mai putin voluminosi in comparatie cu grasimea. Am realizat ca nu se poate decat cu pasi mici si cu multa rabdare.

Ce am facut?
Am renuntat la Pepsi, paine, dulciuri. Mi-am dat voie o data pe saptamana sa trisez, iar cand manca sotul ceva ce eu nu aveam voie (ciocolata) gustam si atat. Nu gateam altfel decat pana atunci, dar mancam mai putin si nu seara.
Am descarcat pe telefon o aplicatie cu exercitii de facut acasa. Acesta a fost alt soc cand am realizat cat de varza sunt la acest capitol. Initial pare o nimica toata (5 genuflexiuni, trei sarituri... bla bla bla), dar pic cu pic se face mare si am trecut de la nimic la a ma misca.
Cu toate acestea tot parca nu se simtea mare lucru. In afara ca aveam mobilitate, un pic mai multa forta si energie, nu se vedea la exterior mare lucru, dar eram hotarata de aceasta data sa nu ma las. Probabil nu se vedea fiindca iar mancam destul de haotic, fara program.
Atunci o fata de pe forumul Tomnarella ne-a povestit despre dieta minune. Nu am respectat-o in totalitate, dar am mancat regulat, din trei in trei ore si a functionat. Fie ca imi era foame sau nu mancam ceva si deloc in afara orelor de masa. Nu am dus-o la extrem cu zice in dieta ca intre mese nici macar sa nu gusti mancarea pe care o gatesti.
Cand a venit primavara mergeam zilnic cu bicicleta peste 10 km si la intensitate din ce in ce mai mare, faceam miscare cu ajutorul aplicatiei, mancam regulat si rezultatele au inceput sa fie vizibile nu doar pentru mine, ci  si pentru cei din jurul meu.
Acum incerc sa revin la mese regulate si miscare fiindca m-am pierdut din nou putin pe drum. Inca nu arat cum vreau si daca anul trecut pe vremea aceasta imi propusesem ca pana in luna iunie 2017 sa slabesc, anul acesta pana in luna iunie 2018 ma voi mentine si voi ajunge in forma pe care mi-o doresc. Cum scap un pic haturile ma uit la poza asta (din pacate sa stiti ca am fost si mai... mare de atat)


Tiii! Ce m-am lungit! De v-am plictisit ma iertati va rog!

16 comentarii:

  1. multe felicitari, doar ca, foarte sincer, in poza in care zici ca erai mare, mie mi se parea ca erai normala chiar ok doar ca nu era tonifiat corpul. Asta e parerea mea :_

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc! Vai nu! La cum atarna sunculitele nu eram doar...netonifiata . In plus am fost si mai grasa decat in acea poza. Aceea e ultima in costum de baie pe care o facusem.

      Ștergere
  2. Foarte tare, bravo! C.H.

    RăspundețiȘtergere
  3. Suuuuper! Bravo! In curand sper si eu sa fiu accolo:*****

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Rabdare si perseverenta ;) Din pacate rezultatele nu se vad instant si e greu sa nu te dai batuta, dar merita.

      Ștergere
  4. Bravo pentru vointa si perseverenta! Esti un exemplu de urmat!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc! Sper sa ma tina. In ultima vreme m-am cam lasat. Nu imi regasesc ritmul, dar trebuie!!!

      Ștergere
  5. Bravo, ca o vesnica grasa, care stiu cat de repede te poti demobiliza si ce greu e sa mentii echilibrul,iti spun bravo de 1000 de ori ! Ana Ghinea

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc! ♥ am crezut ca va fi mai simplu dupa ce vezi rezultate, dar mi-e greu sa ma mentin. Sper sa nu abandonez. :) In afara de estetic si din punct de vedere al sanatatii mi-e mai bine.

      Ștergere
  6. Felicitari !Sa nu abandonezi!Esti tanara si iti sta bine asa,dar sa te gandesti cat de sanatos e ,cand esti mai slab!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc! Nu imi doresc sa ajung sa ma bata vantul. Imbunatatirile sanatatii le-am simtit mai repede decat rezultatele la slabit.

      Ștergere