vineri, 17 noiembrie 2017

Jurnal

O imagine...  Despre cum am slabit imi adun curajul si va povestesc intr-o postare viitoare. De ce imi trebuie curaj? E necesar fiindca am o poza de cand eram grasa, care ma motiveaza atunci cand nu am chef de sport si dau iama in frigider. Ma gandesc sa vi-o arat doar ca sa vedeti ca se poate... chiar se poate! Cine stie? Poate e vreuna dintre voi care are nevoie de un imbold... De data aceasta va arat una de acum ;) 

Afara ... era intuneric cand m-am trezit. Intre timp soarele s-a mai ridicat putin, dar e mohorat si rece. 
În casa ... e liniste. Eu am iesit in bucataria de vara sa imi beau cafeaua. Baietii inca dorm si in cateva minute trebuie sa il trezesc pe cel mic sa il trimit la scoala.
In bucătărie ... vesnica intrebare: ce fac de mancare? Ieri i-am facut sotului clatite fiindca i-am promis. Nu imi place sa fac. As face mai degraba un cozonac, dar lui ii plac si merita. :) Facusem si gem de mere cu scortisoara asa ca aveam un motiv in plus.
Mă gândesc ... Daca pana ieri ma gandeam sa renunt la blog, in urma comentariilor voastre acum ma gandesc la ce sa mai scriu aici. Cat inseamna niste cuvinte calde venite intr-un moment potrivit cand ai nevoie de o incurajare cat de mica! Multumesc!
Mesteresc ... niste decoratiuni pentru un schimb de pe forumul Tomnarella. Am pe andrele niste sosete si ma bate gandul sa crosetez un fular pentru a-l darui de Craciun. Zilele acestea nu prea am avut spor la mesterit. Trebuie sa bag masina in priza fiindca am de reparat cativa pantaloni pentru Andrei, iar pentru mine am cativa de stramtat. Yaiiii!
I-am terminat caciula cu urechi a sotului si am reusit sa ii fac o poza. E facuta cu telefonul si nu e asa reusita. A zis ca nu mai sta la pozat cu aparatul si sa ma multumesc cu aceasta. :(

Citesc ... cu Andrei seara dintr-un atlas despre animale. Nu il incanta povestile fiindca i se par lungi si nici nu e foarte atras de actiunea lor. Din atlas citeste mai mult decat crede si ramane si cu informatii foarte interesante. E adaptat varstei lui, frumos colorat si cu articole scurte.
Ieri... am facut exercitii!!! Astazi am o usoara febra musculara, dar imi place fiindca simt ce muschi au fost pusi la treaba. Credeam ca sunt mai "ruginita" fiindca nu am facut miscare de multa vreme, dar se pare ca nu, ceea ce ma bucura fiindca ma motiveaza si mai mult.

Ma duc sa imi trezesc puiul....
... Am revenit. :)

Astazi ... Sper sa reusesc sa termin pachetul pentru schimb si luni sa il pun la posta.
Maine... dau jos din pod si restul hainelor de iarna. 
Ascult ... cum ciripesc nervoase vrabiutele din curte. Andrei le pune mereu mancare, iar cainii s-au obisnuit cu ele si nu le mai latra.
Imi place ...  cand ma trezesc foarte devreme fara sa imi sune ceasul.
Imi doresc... sa trecem cu bine peste toate problemele ce vin in cale.

Taniusa a pornit jurnalul. :)


11 comentarii:

  1. vai, ce caciulita haioasa!si mie imi place sa tricotez

    RăspundețiȘtergere
  2. Mai haios este ca sotul meu are 1,85 si cam 90 si ceva de kilograme. :)) Mie imi place cum ii sta.

    RăspundețiȘtergere
  3. Arăți foarte bine. Bravo!!! Ce fel de exerciții faci?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc! Am descarcat o aplicatie pe telefon. Mergeam mult cu bicicleta. Detalii vor fi in postarea viitoare in care voi povesti despre cum am slabit.

      Ștergere
  4. Super arti Catrinel! BRAVOOOOOOOO!!!
    CAt despre cartile pentru copii, stiu de la coelgele mele ca acum este Roald Dahl la moda. Baietelul colegei mele de birou citeste cate o carte de -a lui intr-o zi si... Nils sau Amintiri din copilarie in trei luni:).Literatura evolueaza:), iar copiii nostri au parte de altfel de realitate:).
    PS. Ma bucur tare ca scrii:) si eu scriu rar, dar suntem prietene, suntem o comunitate:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc!
      Lui Andrei nu ii place sa citeasca si o face mai mult...fortat. Mi-ar placea sa il vad absorbit de vreo carte, dar .... Nu imi fac foarte multe griji fiindca si eu dragostea pentru carti am descoperit-o tarziu, insa acum grija e ca la prima vedere inca se poticneste si citeste greu. Trebuie sa exerseze.
      Sper ca scrisul sa ma tina. :)

      Ștergere
  5. Felicitari pt.kilogramele date jos si pentru hotararea de a mai scrie.imi place foarte mult cum scrii si chiar imi parea foarte rau sa renunti.te citesc cu multa placere chiar daca scrii mai rar.O toamna frumoasa va doresc.ce a msi ramas din ea.Nela

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumeeesc!
      Cred ca voi incerca sa scriu mai des. Uneori aveam senzatia ca am ramas singura pe aici si oricum nimeni nu citeste, dar comentariile voastre chiar ma motiveaza. Multumesc!

      Ștergere
    2. Iti urmaresc postarile de ceva vreme[peste un an].Mam bucurat in tacere de acest colt de rai,care este blogul tau,asa cum m am bucurat mult si de DULCE CASA.Nu am intervenit,doar m am bucurat,m am plimbat cu tine ,ti am admirat talentul la scris,dar si la tricotat.
      Cand am citit insa ca ai vrea sa renunti,m am hotarat sa iti scriu cateva cuvinte din tot sufletul.
      Felicitari pentru tot ce faci,mi a revenit primavara in INIMA,acum,ca am aflat ca vei continua.Irina C.

      Ștergere
    3. Multumesc ca mi-ai scris! Conteaza poate mai mult decat crezi. :)
      Cu fiecare comentariu si mai tare ma motivez sa scriu, sa fiu prezenta pe blog si sa fiu EU.

      Ștergere