luni, 9 aprilie 2018

Pastele

Nu s-a adeverit ceea ce se spune despre vreme si anume ca asa cum sunt Floriile, va fi si Pastele. Am avut parte de un soare superb si fara vant, deci am fost in locul cel mai drag noua. Un pic de rabdare daca aveti va arat ce minunatii am intalnit. :)

Simt ca din cauza facebookului, a posibilitatii de a selecta intreaga agenda a telefonului pentru a trimite mesaje tot farmecul si chiar importanta acestei sarbatori se pierde intr-o mare de poze cu iepurasi, oua vopsite si urari care incep cu fie ca. Totul devine fara o tinta anume si se paseaza fotografii cu urari pe banda rulanta si la gramada fara niciun sentiment.

Nu sunt omul care sa trimita mesaje doar in zilele de sarbatoare si nici care sa te ridice de la masa cu cei dragi intr-o zi asa de importanta sa te tina la telefon, chiar daca in restul anului nu avem nimic a ne spune. Da, stiu...asa e politicos. Dar oare genul acesta de sarbatori nu are mai mult de a face cu sufletul decat cu politetea aceasta fada? Oare gandurile mele bune nu-s mai in regula decat un mesaj dat la gramada sau un telefon amanat pana in clipa in care imi adun toate fortele sa sun, desi nu am vreo tragere de inima sa fac asta si stiu ca nici tie nu iti face prea mare placere?

Acolo, pe malul apei, m-am gandit la toti si pe fiecare i-am imbratisat in gand cu drag. M-am gandit la copilul meu, la mama, la matusa mea, la nana mea, la doamna mea invatatoare, la verisorii mei, la nasii nostri, la prietenii nostri reali si... virtuali si la voi cititorii blogului. La fiecare v-am urat in gand sa aveti sarbatori frumoase, sufletul usor si sa va fie cel putin la fel de bine cum mi-a fost mie in ziua de ieri. Si credeti-ma ca am avut cand si cum sa ma gandesc la fiecare caci in frumusetea si linistea aceea chiar si nevrand ai timp sa meditezi, sa visezi, sa te gandesti si nu ai cum sa gandesti altfel decat frumos. ;)
Tot in gand mi-am imbratisat mamaia si mi-am dat seama cat de dor imi e de ea... Ma uitam la sotul meu si ma gandeam cat de mult l-ar fi placut...

M-am gandit la Andrei fiindca a fugit iar. :) Cum prinde o vacanta o tuleste la matusa mea sau la mama. Schimba locul, scapa de gura mea mamiceasca si se simte minunat impreuna cu nepoatele mele. Nu va imaginati ca sunt niste fetite de varsta lui. Nu, nu, nu. Sunt ditamai fetele la facultate, care il plimba peste tot si cu care se distreaza de minune. Cand ii multumeam celei mari si prietenului ei ca nah! il iau cu ei si ei sunt mari...el mic, mi-a zis ca lor le place ca e ascultator si amuzant.

Unde-i place lui Andrei? La fast food...asa ca fetele l-au dus pe rand. In vacanta mai...merge chiar daca cu greu a dat jos din kilogramele prea multe adunate vara trecuta.


E plecat abia de vineri si a bifat si o plimbare in afara orasului, la Somova.


Daca tot ati vazut cum petrece Andrei in vacanta, va las sa trageti cu ochiul si la noi in...ograda putintel.

Sacal
Daca nu as sti cate daune face si cat de...sangeros este as fi tentata sa zic ca e... dragut.

Pisicuta, pis, pis, pis



Mata curioasa... A fugit de noi, dar tot s-a oprit din drum macar un pic sa ne cerceteze.


Asa se mai bucura cand ne vede, dar nu lasa pe absolut nimeni sa puna mana pe ea.

Someone is cooking :D 




Isi face provizii. Apa este foarte mare asa ca uscatul s-a micsorat si gaseste cu greu o ascunzatoare buna. Se invarte de vreo trei-patru ori pana se hotaraste.
Acasa ne asteptau alti doi blanosi frumosi.
Zurlix, pe care o cheama Tasha-foarte posesiva, foarte dragastoasa si care inca se urca in brate daca stai jos pentru ca nu constientizeaza ca ea a crescut mult.
Mai nou isi roade varful cozii pana la sange. Din ce am citit e pe fond nervos si banuiesc ca motivul este ca am bagat-o in padoc cu celalalt caine. Cautam solutii deocamdata. 



Shhhh! El e preferatul meu. :) E calm, fricos, ascultator si de cand a fost bolnav mult mai linistit si dragalas. Inainte sarea pe noi si nu il puteam mangaia. Acum nu putem fiindca Tasha e foarte geloasa si sare la el la bataie, asa ca il dragalim...pe ascuns. :))

Uneori...de cele mai multe ori are mutra dulce, dar cateodaaaataaa...
Nu e o poza grozava, dar ca sa intelegeti nevoia de atentie a Tashei si ce trebuie sa suporte bietul meu caine (ca ea e mai mult fata lui tata)


Bineinteles ca mai am fotografii. Ne-am plimbat ieri cu barca jumatate de zi, deci s-au strans cateva, dar ma gandesc sa nu va plictisiti si le iau pe rand.
Asadar...

VA URMA ;)


6 comentarii:

  1. Hristos a inviat! Ce loc minunat,mi nu nat. Pentru mine e mult ca am vazut ieri veverite si niste pasari mai frumoase prin curte:). Toti copiii si toate mamicile au nevoie din cand in cand de pauze scurte de cicaleala:)). Tasha ma enerveaza ca i asa prostuta, dar eu sunt varza cand e vb de caini:unul a plecat si unul are trei suruburi intr un picior si ieri veterinarul a zis ca l stric:)), ca se preface cainele ca l doare ca sa obtina atentie:).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Adevarat a inviat! Este intr-adevar, iar eu te astept cu bratele deschise sa vii sa il vezi!
      Veverite am vazut prima data in Gradina botanica de la Iasi, asa ca pentru mine ar fi ceva special.
      Ha ha! Mama e asa cu animalutele.

      Ștergere
  2. Hristos a înviat!
    Multumesc pentru poze, f. frumoase. Si ce frumos, sa petreci in Salbaticie. Mi e dor de Delta!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Adevarat a inviat!
      Multumesc! Delta e aici si te asteapta. :)

      Ștergere
  3. Ce frumos!!! Ce poze minunate! Andreiu e o frumusete de flacau, s-a schimbat mult de cand nu am am mai vazut eu poze de aproape cu el. Pisicuta pis-pis-pis e salbatica?
    Va doresc cat mai multe zile insorite si frumoase ca asta despre care ai scris!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc!
      Andrei nu prea mai apare in poze pentru ca deja nu prea isi mai doreste asta, selecteaza la sange pozele pe care ma lasa sa le pun si e de datoria mea sa ma conformez. E mare si intr-o continua schimbare, ce recunosc ca ma sperie un pic.
      Multumim din ♥! Te pupam!

      Ștergere