De prin iulie

O imagine... la fel ca toata lumea... buna 😂 am fost si eu la un camp de lavanda. Acest lucru s-a intamplat demult, insa nu am scris eu pe blog. 

Simt ca NU AM NIMIC DE SPUS; de aceea nu scriu. Sau cel putin nu am ceva care sa merite spus, impartasit, care sa nu fie banal si lipsit de vreo urma de importanta. Cred ca stiam asta mai demult, dar am inteles mai bine atunci printre flori lila si zumzait de albine. 

Afara ... e vara. Stiati? Ieri am realizat cat poate fi de cald intr-un oras. Viata mea se petrece asa: bloc-masina-birou-masina-bloc. Nu apuc sa ma plimb pe soare. Sunt alba ca branza si nu constientizez ca mai e doar o luna de vara si atat.

Ieri... a fost ca alaltaieri si ca toate zilele din ultima vreme. Totusi am realizat ceva ieri: ca nu mai simt nevoia sa risipesc energie lamurind subiecte ce nu au rost, ca pot trece mai usor peste o situatie stupida, ca ma enervez... dar trece. 

În casa ... am strans si am facut ordine. E liniste si baietii dorm. De abia astept sa se trezeasca si sa plecam la tara. 

In bucătărie ...  astazi vom manca icre, chestii ce se pot pune intre doua felii de paine si salata, multa salata. Probabil maine voi face ciorba.

Mă gândesc ... ca daca m-as ambitiona mai mult si as vrea cu adevarat, nu m-as mai lasa prada oboselii si as face ceva mai mult decat serviciu si somn. Cred ca trebuie sa ma iau de guler si sa ma scutur putin.

Mesteresc ... vise. 😂 Sunt seri in care nici nu se termina stirile si adorm. Peste 3 zile se face un an de cand am venit in Iasi. Inca nu mi-am gasit ritmul, locul... modul de a ... fi, de a trai. 

Ascult ... zgomotele parcului.

Citesc... The cost of living, Deborah Levy- inca nu am terminat-o 😳 Am inceput Ecommerce no bull$#it. Daca e asa cum se spune, ma va ajuta la serviciu. 

Mi-e dor... de o stare anume pe care nu am mai simtit-o de foarte mult timp. Nu imi este dor de delta, nu imi este dor de viata de dinainte, dar... mi-e dor uneori de libertatea cu care am fost obisnuita: sa spun, sa fac cum si ce vreau fara sa impachetez mereu totul frumos. Mi-e dor sa pot spune tot tavalugul ce imi vine in minte cand sunt intrebata ce fac si sa nu ma opresc la bine. Cred ca asta e de fapt singuratatea... sa realizezi ca ai o gramada de sentimente, de lucruri de spus si in ultimul moment pui stop, zambesti si raspunzi: bine. Sunt bine.  Imi plac situatiile cand pot fi eu fara filtru suta%. Au devenit aproape inexistente. 😥

Imi place ... sa rad cu pofta si sa ii fac si pe altii sa rada.

Imi doresc... sa imi gasesc pacea si raspunsuri la intrebari care ma macina. Imi doresc sa fiu mai ingaduitoare cu mine, sa ma pretuiesc mai mult si sa ajung in punctul in care sa fiu multumita eu cu mine, sa ajung in punctul in care sa ... imi placa viata de adult.

Da. Sunt... bine. 






Comentarii

Folow me on Instagram